Administrația Capitalei este extrem de stufoasă dacă o raportăm la alte metropole și la bugetul pe care îl are de administrat.
Acest aspect dă naștere la o birocrație care poate îngreuna și chiar paraliza activitatea unui oraș, după cum au explicat, pentru „România liberă“, reprezentanți ai Primăriilor din Paris și Berlin.
Primarul orașului București, Gabriela Vrânceanu Firea, anunța după preluarea mandatului că va propune Consiliului General noua structură a organigramei Primăriei Generale a Capitalei. Invitată la postul de televiziune B1 TV, Firea a declarat că „în afară de consilierii personali, zece la număr, restul de 860 de angajați din structura Primăriei sunt oameni care au fost angajați de foștii primari, inclusiv ultimul, interimar, care organiza concursuri în campania electorală și au fost angajați 60 de oameni… pe poziții foarte bune, nu femeie de serviciu și nici altcineva. Inclusiv mare parte din consilierii personali și-au aranjat concursuri și sunt la diverse direcții, birouri și servicii, încercând să facă ce știu ei mai bine”.
Intențiile Gabrielei Firea par să rămână, cel puțin pentru anul viitor, doar la nivel declarativ. Potrivit „Planului de ocupare a funcțiilor publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București pe anul 2017”, numărul angajaților din structura Primăriei rămâne neschimbat.
Proiectul prevede un număr maxim de 866 funcții publice (consilieri, auditori, directori, experți), din care 190 erau vacante. Acestea vor fi, probabil, suplinite, la una dintre rubrici specificându-se faptul că „numărul maxim de funcții publice care vor fi ocupate prin recrutare este de 184”. Și Gabriela Firea schimbă garniturile la instituţie.
Din decembrie, Primăria București a publicat mai mult de 10 anunțuri privind scoaterea la concurs a unor posturi. Unul dintre angajații nou-veniți este Ruxandra Andreea Țuțuianu, pe poziția de consilier juridic. Asta, deși experiența acesteia este destul de șubredă: stagiară la Parlamentul European și avocat la compania SCA Țuțuianu, Stan și Asociații. Ruxandra Țuțuianu este fiica lui Adrian Țuțuianu senator și șeful Comisiei SRI.
Ca la Viena, dar nu prea
Bucureștiul este un oraș de 2,1 milioane de locuitori, potrivit Institutului Național de Statistică. Pentru a administra un buget de 4,1 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), Primăria are un Consiliu General cu 55 de consilieri. Orașul este suprareglementat din punct de vedere administrativ, prin existența a șase primării de sector care au împreună 167 de consilieri (la sectorul 1 – 27, la sectorul 2 – 27, la sectorul 3 – 31, sectorul 4 – 27, sectorul 5 – 27, sectorul 6 – 28). Orașele lumii analizate de România liberă au o structură mult mai suplă. Numărul de consilieri și de funcționari este mult mai redus în aceste orașe sau dacă îi raportăm la bugetul care trebuie administrat.
Pentru a realiza o reală reformă a aparatului administrativ, Gabriela Firea a precizat că intenționează să importe organigrama Primăriei din Viena. Pentru asta s-a întâlnit cu edilul Vienei, Michael Haupl, la sediul municipalității vieneze.
Viena este un oraș de 2,2 milioane de locuitori, asemănător cu Bucureștiul, dar cu un buget mult mai mare. Viena este condusă de un primar și de șase consilieri executivi care se ocupă de domenii precum: urbanism, afaceri sociale, educație etc. Produsul intern brut al Vienei este de 80 miliarde euro, de două ori mai mari decât al regiunii București-Ilfov.
Berlin. Primăria e digitalizată complet
„România liberă“ a stat de vorbă cu reprezentanții unor primării importante din Europa și a ajuns la concluzia că Bucureștiul are un număr mult prea mare de funcționari publici și consilieri. De altfel, Capitala se află pe locul 34 din 40 de orașe europene analizate în ceea ce privește calitatea vieții și mulți locuitori cred că birocrația sufocă orașul, iar șpaga este o metodă de a deschide uși.
Șeful Biroului de presă al landului Berlin, Kai-Uwe Merz, a explicat pentru „România liberă“ faptul că Germania este un stat federal. Ca și Hamburg sau Bremen și Berlinul este un land și un oraș în același timp. Kai-Uwe Merz a ținut să precizeze că, potrivit Constituției Berlinului, există opt membri în Senatul orașului.
În primărie lucrează 207 persoane (135 bărbați și 72 femei). Dintre aceștia, 69 sunt funcționari, iar 138 simpli angajați. Parlamentul Berlinului are 160 de membri.
Interesant este că orașul Berlin are un număr de 17 sectoare, fiecare având 5 consilieri, în total 85. Ceea ce arată că numărul consilierilor de sector din București este de două ori mare decât la Berlin. În schimb, Berlinul are un buget de 25 de ori mai mare de 27 de ori. Berlinul are și cu 1,5 milioane de locuitori mai mult.
L-am rugat pe Kai-Uwe Merz să ne exemplifice câteva măsuri luate de autoritățile din Berlin pentru a lupta împotriva birocrației: “din anul 2000, în Berlin au apărut 60 de centre de servicii unde cetățenii se pot adresa și pot găsi soluții imediate la nevoile lor. Din anul 2006, a fost introdus numărul unic 115, unde toți cetățenii sesizează problemele birocratice . Un număr de 200 de agenți sunt la dispoziția cetățenilor de luni până vineri. În anul 2009, a fost deschis un parteneriat cu toți oamenii de afaceri și proprietarii de companii. Pentru toate problemele legate de mediul de afaceri există un singur punct de contact, dar și o platformă online unică.
Din 2013, 80 de aplicații pentru managementul companiilor sunt disponibile online. Întregul proces administrativ la nivelul orașului Berlin va fi digitalizat până în anul 2022”.
„200 de agenți sunt la dispoziția cetățenilor de luni până vineri. În anul 2009, a fost deschis un parteneriat cu toți oamenii de afaceri și proprietarii de companii. Pentru toate problemele legate de mediul de afaceri există un singur punct de contact, dar și o platformă online unică", KAI-UWE MERZ, PRIMĂRIE BERLIN
Paris. Consultare publică pentru viitorul orașului
Unul dintre cele mai imporatante orașe ale Europei este Paris. În capitala Franței, trăiesc 2,5 milioane de locuitori (comparabil cu Bucureștiul). Bugetul Parisului este de 5,3 miliarde de euro (de cinci ori mai mare decât al capitalei României). Regiunea Paris are 12 milioane de locuitori și produce 552 miliarde de euro (mai mult de un sfert din PIB-ul Franței). Mélanie Rigaud, de la serviciul de presă al orașului Paris, a explicat pentru „România liberă“ faptul că în structura administrativă a Parisului (de la primar la gunoier) muncesc 50.000 de persoane, iar Consiliul General al orașului are 163 de membri. Municipalitatea București are 21.000 de angajați.
Rugată de RL să enumere o serie de măsuri luate pentru îmbunătăţirea vieţii, Mélanie Rigaud a arătat că în fiecare an municipalitatea și-a propus să construiască 10.000 de case, iar într-un mandat de patru ani să se dea în folosință 5.000 de creșe. Fiecare parizian are posibilitatea creării unui cont online pentru a-și putea gestiona de la distanță o serie de date. Tot online se pot face diverse întâmpinări ori solicitări către diverse instituții ale primăriei, iar parizienii au acces la toate facturile și documentele care le-au mai fost eliberate în trecut. Începând din 2017, mobilitatea va crește după ce un program municipal va face ca mai multe autobuze să ajungă la periferie. Mélanie Rigaud amintește că municipalitatea a lansat o consultare publică, colectând 300 de propuneri la nivelul orașului și alte 200 de propuneri sectoriale pentru o mai bună administrare a orașului.
„Municipalitatea a lansat o consultare publică, colectând 300 de propuneri la nivelul orașului și 200 de propuneri sectoriale pentru o mai bună administrare a orașului“, MÉLANIE RIGAUD, PRIMĂRIA PARIS
BUDAPESTA. Esența centralizării și eficienței
Capitala Ungariei are un sistem dual de autoguvernare. Municipalitatea Budapestei se ocupă de problemele generale ale orașului. De asemenea, există o guvernare locală care se exercită la nivelul celor 23 de districte ale orașului (o putem echivala cu cele șase sectoare ale Bucureștiului). Municipalitatea Budapestei este condusă de către primarul general, iar deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (la București sunt 55 de consilieri generali). Interesant este că această Adunare Generală nu dublează districtele orașului (așa cum se întâmplă la București cu sectoarele). Cei 23 de primari de district sunt membri ai Adunării Generale, care trebuie să se întrunească de cel puțin 6 ori pe an.
EUROPA. De cinci ori mai puțini consilieri decât în Capitală a României
Unul dintre cele mai importante orașe ale Europei este Madridul care are o populație de 3,2 milioane de persoane. Populația se dublează dacă luăm în considerare zona metropolitană în întregul ei. Orașul spaniol are 55 de consilieri, exact ca Bucureștiul, deși ei sunt chemați să administreze un buget de cinci ori mai mare decât al Bucureștiului. Consiliul Local din Praga are 11 membri (4 adjuncți și 6 consilieri, la care se adaugă primarul general). Adunarea Capitolină, care controlează politic și administrativ Roma, are 48 de consilieri.
LONDRA. Doar 25 de membri în Adunarea municipală
Londra este divizată în 32 de burguri, care sunt administrate de Autoritatea Londrei Mari. Potrivit unui raport intern, numărul angajaților acestei Autorități, care răspunde de serviciile municipale la scara întregului oraș, a crescut de la 787 la 795 într-un an (la 31 martie 2016). Autoritatea Londrei Mari este reprezentată de primarul Londrei și de Adunarea Londrei, care are 25 de membri (cu 30 mai puțin decât numărul de consilieri ai Primăriei București). Londra are o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire.
NEW YORK. Buget de 30 de ori mai mare, mai puțini administratori
Orașul New York are peste 8,5 milioane de locuitori, iar în zona metropolitană populația ajunge la 20 milioane. Produsul intern brut al zonei metropolitane este de 1.390 miliarde de dolari. Bucureștiul pare un pitic față de giganticul oraș american. New -York-ul are una dintre cele mai centralizate conduceri municipale din întreaga administrație locală a SUA. Consiliul orașului este unicameral și are 51 de consilieri (cu 4 mai puțin decât în București).
