Proiectele de acte normative referitoare la modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, precum și la grațiere și amnistie, nu figurau în programul ședinței de miercuri a Guvernului. afirmă un comunicat transmis de Ministerul Justiției.
Comunicatul intervine după ce președintele Klaus Iohannis, care a condus ședința de Guvern, a precizat că nu acceptă ca aceste proiecte să fie discutate miercuri de Executiv. Ulterior, o serie de reprezentanți ai societății civile au salutat poziția șefului statului și l-au criticat pe premierul Sorin Grindeanu, care ar fi dorit să accepte actele normative controversate.
Ministerul Justiției precizează că „Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală și Ordonanța de Urgență pentru grațierea unor pedepse au fost elaborate de Ministerul Justiției și transmise tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru avizare și / sau transmiterea de puncte de vedere, urmând ca după parcurgerea acestei etape să fie supuse aprobării Executivului. Cele două acte normative nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 18 ianuarie 2017”.
Promovarea unor acte de clemenţă de genul graţierii şi amnistiei ar indica o lipsă de voinţă şi o slăbiciune a autorităţilor statului român în faţa criminalităţii, subliniază un comunicat transmis miercuri de Parchetul General.
Pe de altă parte, comunicatul MJ reafirmă ideea că „supra-aglomerarea penitenciarelor și condițiile inumane de detenție sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar și a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curții Europene, dar și la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate și calitate a normelor penale aflate în vigoare”.
Comunicatul Ministerului Justiției subliniază că noul ministru, Florin Iordache, „respinge categoric afirmațiile potrivit cărora procesul legislativ ar fi lipsit de transparență. De altfel, toate argumentele legale și procedurale în susținerea celor două acte normative se regăsesc în Notele de fundamentare, postate pe site-ul Ministerului Justiției”.
