Regulile pentru concursul de șefi de unitate spitalicească se schimbă radical în urma unei ordonanţe de urgenţă adoptate ieri de Guvern, care modifică legea din 2006 privind reforma în Sănătate.
Actul normativ prevede, printre altele, ca managerii unităţilor sanitare să nu aibă funcţii de conducere în partide politice, să desfăşoare activităţi medicale şi didactice doar după ora 16.00, să nu-şi angajeze rudele în funcţii de conducere, să nu aibă legături directe cu firmele ce au contracte cu spitalul în care îşi desfăşoară activitatea. Ordonanţa de urgenţă liberalizează accesul la funcţiile de conducere din spitale, majoritatea ocupate în prezent de profesori universitari care sunt în paralel şi manageri, chirurgi, şefi de catedre didactice, proprietari de clinici particulare ori lideri de organizaţii profesionale. Astfel, de-acum înainte, oricine poate deveni director de spital dacă are studii de management, nu doar doctorii. Mai mult, șefii de spital vor fi obligaţi să se dedice activității de organizare efectivă a spitalelor.
Fără rude în funcţii de conducere la aceeaşi unitate sanitară
Conflictele de interese sunt reglementate mult mai dur prin ordonanța de urgență care modifică Legea Sănătății. „Rudele până la gradul IV ale managerului nu vor putea deține funcții de conducere în același spital sau serviciu de ambulanță“, prevede legea. De asemenea, rudele de până la gradul IV nu pot deține acțiuni la companii aflate în relații cu spitalul.
Ordonanţa prevede că orice funcţie de conducere în sectorul public (şef de secţie, şef de laborator, şef de serviciu medical) se ocupă prin concurs. În clinicile universitare, cei care vor ocupa aceste funcţii trebuie să fie cadre didactice universitare. Ministerul Sănătăţii vrea să liberalizeze şi accesul la funcţia de director medical în spitalele publice.
Potrivit OUG, singura condiţie este ca acesta „să fie cel puţin medic specialist având o vechime de minimum 5 ani în specialitatea respectivă“. Până în prezent, postul de director medical putea fi ocupat doar de o persoană care era cadru didactic universitar medical.După ce ordonanța de urgență a devenit publică, mai mulţi rectori ai unor universități de medicină și farmacie din ţară au ripostat şi i-au trimis premierului Dacian Cioloş o scrisoare deschisă în care îl acuză pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, că vrea „o definire mult prea restrictivă a conflictului de interese“.
Rectorii UMF din București, Cluj, Iași, Timișoara, Târgu-Mureș, Craiova și Constanța atrag atenția că universitățile sunt proprietarele multor echipamente medicale din spitale. Jurnalistul Cătălin Tolontan scrie pe blogul său că aceştia amenință cu reevaluarea implicării în instruirea rezidenților și în folosirea acestor echipamente. O altă nemulțumire a profesorilor-doctori este prevederea potrivit căreia ei pot continua să predea la facultăți, să opereze sau să participe la acțiuni de cercetare, dar numai după ce își încheie programul zilnic de manager.
Asociaţiile de pacienţi, implicate în selecţia managerilor
Este vorba despre cea mai radicală schimbare din ultimii ani în sistemul sanitar, o decizie aşteptată deopotrivă de asociaţiile de pacienţi, care susţin că nepotismul din Sănătate şi numirile în funcţii de conducere de tip UMF-istan au grevat bugetele spitalelor şi au blocat accesul bolnavilor la îngrijiri medicale de calitate. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru „România liberă“ că salută aceste modificări legislative, însă crede că intenţia de a eradica nepotismul din sistem este doar o mişcare populistă. „Oricum, dacă angajau, nu angajau rude, ci prieteni sau diverşi interpuşi între ei şi companii care erau în legătură cu spitalul“, declară acesta.
Vasile Barbu susține că problema cea mai mare a managementului spitalicesc o constituie incompetenţa şi faptul că indicatorii de performanţă nu sunt adaptaţi nevoilor reale ale sistemului sanitar.
„Şi sistemul de finanţare a spitalelor este deficitar, pentru că unii directori nu pot face management performant în condiţii potrivnice, cum ar fi sistemul de tarifare a serviciilor, sistemul de numire a şefilor de secţie, sistemul de motivare a personalului medical sau sistemul de achiziţii publice, care sunt de natură să afecteze grav actul de management şi să le pună beţe în roate“, a explicat Vasile Barbu.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii susţine că în normele care vor urma schimbării legii ar trebui să fie stipulat în mod expres faptul că orice concurs de management dintr-un spital va deveni un act public, „astfel încât medicii din respectivul spital, organizațiile pacienților și reprezentanții comunității să poată participa și să constate care este proiectul candidatului“.
