Tunul a fost conceput și orchestrat, de la bun început, de către Victor Ponta. Dan Șova nu a avut decât un rol de execu-tant a cărui singură atribuție era aceea de cărăuș de bani: de la Turceni și Rovinari la el și la Ponta. Iată, mai jos, probele.
17 decembrie 2004: Victor Viorel Ponta devine deputat de Gorj, județul complexurilor energetice Turceni și Rovinari;
1 iunie 2006: Ponta denunță,într-o conferință de presă, contracte păguboase încheiate cu privați de către complexurilor energetice Turceni și Rovinari și face acuzații dure la adresa ministrului Economiei, Codruț Șereș, dar și la adresa lui Dan Voiculescu (ambii implicați în tranzacțiile dubioase cu energie) (!); mai mult, Ponta anunță că intenționează să ceară înființarea unei comisii parlamentare de anchetă;
6 decembrie 2006: se înființează Comisia de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului; în presă, e numită “comisia pentru băieți deștepți”; președinte al comisiei este deputatul PSD Iulian Iancu; Ponta e simplu membru;
15 martie 2007: presa relatează despre roadele funcționării comisiei de anchetă – noi contracte dubioase la Turceni și Rovinari;
21 martie 2007: în plin efort de anchetă al comisiei parlamentare din care făcea parte și Ponta, directorul de la Rovinari (azi deja celebrul Laurențiu Ciurel) încheie primul contract cu casa de avocatură a lui Șova;
29 martie 2007: Ionel Manțog, fostul baron al energiei din Gorj (aflat în închisoare până acum o lună), este audiat de comisia de anchetă tot în legătură cu contractele de vânzare de energie de la Turceni și Rovinari;
4 iunie 2007: activitatea Comisiei parlamentare de anchetă încetează; motivul: DIICOT avea în lucru un dosar cu același obiect, adică tranzacții dubioase cu energie ale complexurilor energetice; în astfel de cazuri, legea prevede că o comisie parlamentară de anchetă cedează activitatea de investigare procurorilor;
6 iunie 2007: Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, o informează pe Laura Codruța Kövesi, procuror general al României, că există la Comisia parlamentară de anchetă date care ar putea fi utile DIICOT-ului în dosarul referitor la piața de energie;
2 iulie 2007: șeful comisiei de anchetă, deputatul PSD Iulian Iancu, îl anunță pe Codruț Olaru, șeful DIICOT, că-i trimite toate documentele pe care le are comisia de anchetă, adică patru volume totalizând cam 1.600 de pagini;
23 iulie 2007: casa de avocatură a lui Șova semnează primul contract și cu complexul energetic Turceni;
4 decembrie 2007: și DNA îi cere lui Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, date din raportul comisiei de anchetă, cu referire directă la contractele de energie de la Turceni și Rovinari;
13 februarie 2008: Șova încheie un nou contract cu Turceniul;
14 & 19 februarie 2008: Șova încheie alte două contracte cu Rovinariul.
Așadar:
– până să încheie Șova primul contract cu un complex energetic din Gorj (cel de la Rovinari) – județ despre care Șova probabil habar nu avea că există în România –, Ponta se documentase intens (INCLUSIV ȘI MAI ALES) din surse oficiale, ale unor instituții de stat, prin intermediul Comisiei parlamentare de anchetă în care era membru, despre vulnerabilitățile celor două complexuri energetice (Turceni și Rovinari);
– practic, Ponta a avut acces la informații confidențiale sensibile despre Turceni și Rovinari, pe care le-a folosit astfel încât să determine semnarea unor contracte între cele două complexuri energetice și casa de avocatură a lui Șova;
– după ce a cerut comisie parlamentară de anchetă și a și obținut înființarea și funcționarea acesteia (2006-2007), Ponta nu a mai vorbit niciodată despre problemele de la complexurilor energetice Turceni și Rovinari; în schimb, din 2007, prietenul lui, Dan Șova, a încheiat contracte cu cele două complexuri energetice, contracte din care peste 250.000 de lei (direct și prin sponsorizare Mitsubishi de raliu) au ajuns la Ponta.
