INTERVIU Florin Iordache: „Trebuie să se termine odată cu telejustiţia“

Deputatul a vorbit pentru „România liberă“ despre modul în care se face justiție în România și de ce lucrurile trebuie să se schimbe.

Share

Marius Ghilezan 0 comentarii

Actualizat: 25.06.2018 - 08:50

“Prea multe persoane care au fost plimbate în cătușe în public au fost achitate”, spune Florin Iordache.


R.L: Aţi decis ca opinia publică să nu mai afle cum fură politicienii ţara?

Florin Iordache: Noile prevederi ale Codurilor de Procedură Penală interzic procurorilor să transmită opiniei publice comunicări care să sugereze vinovăţia cuiva. Eu zic că, da, trebuie să se termine cu telejustiţia! Sute de persoane plimbate în cătușe în public au fost ulterior achitate. Măsura arestării preventive trebuie să se limiteze la infracțiuni de maximă gravitate, circumstanțe agravante, antecedente penale sau alte împrejurări care fac absolut necesară înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

De ce aţi recurs la soluţia radicală a tăierii dreptului la microfon a procurorilor?

Am aplicat în noua legislaţie penală Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție. Perioada judecăţii poporului a trecut.

Fiecare stat e suveran. Ce tot o dăm cu Directiva Europeană?

Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Dacă un terorist e prins, ţara nu trebuie să afle?

În cursul urmăririi penale sau al procesului de judecată, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale aflate pe rol sau în desfășurare doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau dacă acest demers este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.

Violatorii sau interlopii vor putea participa la audierea victimelor lor? Nu e culmea?

În cazul în care martorii sau victimele consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului, declararea statutului de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea de judecată.

„Marionetele nu au argumente, decât certitudini date de slogane care le trimit pe scenă“

Când devine omul „penal“, conform noilor legi penale?

Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul Penal și alte legi speciale, o infracțiune de corupție, o infracțiune de trafic ilicit de droguri, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar, tâlhăria, pirateria comise prin amenințare, infracțiuni contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiuni de genocid contra umanității și de război, constituirea unui grup infracțional organizat, furt, distrugere calificată, delapidare, infracțiuni electorale, infracțiuni contra siguranței și circulației pe drumurile publice, contra înfăptuirii justiției, proxenetism, actul sexual cu un minor, agresiunea sexuală prin amenințare, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare, nerespectarea regimului materiilor explozive, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, efectuarea de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive sau o altă infracțiune comisă cu violență și, cumulativ, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este absolut necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Un pomelnic de zile mari. Păi atunci cum eliberaţi hoţii?

Întrebaţi-i pe păpuşari, marionetele nu au argumente, decât certitudini date de slogane care le trimit pe scenă.

Persoanele achitate în primă instanţă nu mai pot fi condamnate în apel. Îi scăpaţi pe corupţi?

Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe în vederea infirmării motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.

Procurorii sunt obligaţi, prin noua lege, să acţioneze pe “repede înainte” în instrumentarea probelor la dosar. Nu e o constrângere?

DA! Trebuie pus capăt șantajului prin tergiversarea soluționării dosarelor! De la descoperirea faptei, procurorul are la dispoziție un an să adune probe şi să identifice persoana suspectată de săvârşirea faptei. Are însă posibilitatea, după clasare, să reia cercetarea penală în măsura în care descoperă probe noi.

Pedofilii şi infractorii vor scăpa nepedepsiţi pentru că noua lege nu permite folosirea probelor video?

FALS! Înregistrările efectuate de părți, propriile convorbiri sau comunicări, înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum și cele realizate în toate tipurile de spații publice rămân probe constitutive, valabile, la fel ca până în prezent.

Puteţi fi mai concret?

Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum și cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă. Poate fi folosit ca probă, conform art. 97 lit. f), „orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege“, deci indiferent de locul unde a fost obținut și modalitatea de obținere.

Comentarii

loading...