Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

DNA vrea o condamnare mai mare pentru Liviu Dragnea

Procurorii au făcut apel la decizia ICCJ în dosarul angajărilor frictive, prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 27.06.2018 - 23:13

Surse judiciare au declarat că DNA a atacat cu apel decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea în dosarul DGASPC, urmând ca în ultima faza procesuală să ceară o pedeapsă mai mare.

Liviu Dragnea a fost condamnat, joi, în primă instanță, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman, pentru acuzația de instigare la abuz în serviciu. Decizia a fost luată de doi dintre cei trei magistrați care fac parte din complet, respectiv Geanina Arghir și Constantin Epure. Surse din sistem au precizat că magistratul care ar fi dorit achitarea liderului PSD este Ștefan Pistol.

După redactarea motivării, cel mai probabil după vacanța judecătorească, magistrații vor stabili un prim termen în această cauză. Completul de 5 judecători va dispune o sentință definitivă.

 

În faza de fond, DNA a cerut 7 ani și 6 luni de închisoare pentru liderul PSD

 

Comitetul Executiv Naţional al PSD a dat publicităţii, vineri, o declaraţie în care îşi afirmă susţinerea pentru Liviu Dragnea la conducerea partidului și a Camerei Deputaților, pentru Guvernul Dăncilă, precum şi pentru accelerarea procedurilor de adoptare a legilor justiţiei şi a codurilor penale, anunţând totodată demersuri pentru întărirea Curții Constituționale (CCR). Decizia a venit după ce Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu. Decizia ICCJ nu este definitivă.

Liderul PSD Liviu Dragnea a descris condamnarea sa ca pe o „o execuție în masă” în care au fost condamnați nouă oameni pentru a se „justifica” și condamnarea sa. El a declarat că social-democraţii au greşit că au avut o atitudine procedural corectă în Parlament, iar de acum vor fi ”mult mai fermi şi mai radicală” cu ceea ce vor să facă. Liviu Dragnea le-a cerut scuze ”miilor de români care stau în puşcărie pe un articol neconstituţional”, promițând ”zdrobirea” statutului paralel.

 

Ce analizează juriștii PSD


 
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a susţinut că nu ştie dacă va fi emisă o Ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea modificărilor la Codurile penale, soluția urmând să fie identificată de juriștii PSD. Dacă liderii de la centru s-au arătat evazivi, liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, a recunoscut că partidul are de ales între două variante. ”Se vor examina toate posibilităţile acestea, este vorba de Ordonanţă de Urgenţă, de asumarea răspunderii”, a afirmat Buzatu, citat de Digi 24. Ordonanța de urgență intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Acest scenariu este cel preferat de PSD, pentru că este cel mai rapid. În cazul angajării răspunderii, Guvernul prezintă un proiect de lege în fața Parlamentului. Opoziția poate depune moțiune de cenzură iar legea intră în vigoare dacă moțiunea este respinsă. Dacă moțiunea trece, Guvernul este demis. Dezbaterea în Parlament, în procedură normală,  folosită până acum, a fost total abandonată.

 
Actul normativ ar urma să conțină, printre altele, o prevedere care să pună în acord reglementările privind abuzul în serviciu cu o deczie a Curții Constituționale în acest sens. ”Decizia cu privire la abuz a fost una interpretativă, nu a fost una de admitere pur şi simplu. De interpretare, în sensul că textul este constituţional, în măsura în care neîndeplinirea obligaţiei se referă la o obligaţie prevăzută în lege sau în ordonanţă de urgenţă, nu în orice act normativ, indiferent de ierarhia de nivelul noi. Cred că sunteţi de acord să nu emit puncte de vedere fără să fi citit, doar nu cred că un judecător nu ia în considerare o decizie a Curţii Constituţionale”, a comentat ministrul Justiției Tudorel Toader.

 

Deciziile CCR


Două decizii ale CCR oferă PSD o portiță de ieșire. Judecătorii CCR au decis, în iunie 2016, că articolul din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu este constituţional cu condiţia ca sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” din definirea abuzului să fie considerată echivalentă cu ”îndeplineşte cu încălcarea legii”. În iunie 2017, CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, reiterând, astfel, considerentele din decizia 405/2016, precizând că ”reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică”.

Cu alte cuvinte, Guvernul poate introduce în noul act normativ un prag valoric pentru abuzul în serviciu. Dacă acesta va fi mai mare de 108.000 de lei (prejudiciul produs de Dragnea în dosar) liderul PSD va beneficia de legea penală cea mai favorabilă în momentul în care dosarul său va ajunge la completul de cinci judecători ai ICCJ. Pe de altă parte, în luna mai a acestui an, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu avansase drept soluție dezincriminarea abuzului în serviciu.

 

Sentința ICCJ


Liviu Dragnea a fost condamnat, joi, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. Decizia luată de completul de trei judecători de la ICCJ nu este definitivă. Șeful PSD a fost achitat pentru instigare la fals intelectual. 

Comentarii

loading...