UDMR a depus luni, în Parlament, un proiect de lege prin care cere ”transpunerea în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”. Printre prevederile iniţiativei legislative, se numără şi posibilitatea înfiinţării unor regiuni de dezvoltare separate care pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială.
Astfel, în an Centenar, UDMR propune ridicarea la rang de lege a subpunctului 1 din punctul III al Rezoluţiei Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Subpunctul 1 al punctului III din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevede: ”Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.
În acest context, UDMR solicită adoptarea în procedură de urgenţă a prevederii legislative care să asigure minorităţilor naţionale „reprezentare proporţională în instituţiile administrative la nivel local, judeţean, naţional şi european” dar și ”reprezentare proporţională a minorităţilor naţionale în instanţe şi tribunale”. La nivelul ministerelor, precum şi la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, ar urma să se asigure ”angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale istorice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local”.
Regiuni autonome
De asemenea, UDMR solicită ca modul de administrare autonomă a vieţii culturale, a învăţământului şi a culturii minorităţilor naţionale istorice să se reglementeaze prin Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România.
UDMR îşi doreşte posibilitatea înfiinţării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă.
”Consiliile județene din județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă și care și care împreună corespund cerinţelor NUTS 2 prevăzute în Regulamentul (CE) 1059/2003, pot solicita înființarea unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială”, menționează proiectul de lege. Să traducem acest limbaj tehnic. Cerințele menționate de Nomenclatura unităților teritoriale pentru statistică din România (NUTS) se referă la un minim de 800.000 de locuitori. Minoritățile care respectă aceste criterii ”pot solicita înființarea unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială”.
Dacă legea s-ar vota în această formă s-ar aplica numai pentru maghiari – singura minoritate din România care depășește 800.000 de locuitori la nivel național (1.227.663 potrivit recensământului din 2011). Definiția minorităților semnificative la nivel județean este într-o altă lege (statutul minorităților) care prevede, în prezent, un procent minim de 20% într-un județ.
UDMR a obținut de la PSD eludarea acestui procent dar Codul administrativ, prin care era ocolită această reglementare, a fost respins de Curtea Constituțională.
Proiectul conține și un articol menit să ”rotunjească” rezultatele UDMR la alegerile parlamentare, în situațiile în care prezența minorității maghiare este redusă. ”La alegerile parlamentare, organizațiile minorităților naționale istorice a căror proporție le-ar îndreptăți la un număr de mandate mai mare decât unu, dar nu obțin numărul de mandate corespunzător proporției lor, acestora li se va atribui suplimentar numărul de mandate necesare realizării proporționalității, care se adaugă la numărul total de mandate din Camera respectivă”, menționează proiectul de lege.
PSD și ALDE au pierdut majoritatea în Camera Deputaților
În cazul acestui proiect, Camera Deputaților este for decizional.PSD și UDMR au un protocol de colaborare parlamentară, care prevede susținerea reciprocă a proiectelor de lege. Proiectul a fost depus în condițiile în care marja de negociere a UDMR a crescut, PSD având nevoie de voturile Uniunii, cel puțin în Camera Deputaților. După ultimele demisii din partid, PSD mai are 144 de deputați și cu sprijinul celor 19 parlamentari ALDE, adună 163 de voturi. Însă, în Camera Deputaților majoritatea este de 165 de voturi. Pentru aprobarea oricărui proiect de lege, PSD are nevoie, acum, de sprijinul UDMR, formațiune care are 21 de parlamentari. Și până acum PSD apela la sprijinul UDMR, însă voturile Uniunii reprezentau doar o completare a majorității. Acum, fără UDMR, PSD și ALDE nu mai au majoritate în Camera Deputaților.
