Sursa foto: inquamphotos.com

GRAFIC Cum ajung românii să voteze un partid, dar să fie reprezentați de altul

Sistemul electoral din România ridică încă o dată întrebări cu privire la felul în care ajung să fie reprezentați votanții din anumite circumscripții.

Ioana Oancea 0 comentarii

Actualizat: 09.12.2020 - 13:13

 

Câteva exemple concrete de la acest scrutin: votezi USR și ajungi să fii reprezentat de PSD, votezi PSD și ajungi să fii reprezentat de AUR.

Modul de redistribuire al voturilor la nivel de țară face ca în anumite circumscripții votul popular să nu se regăsească în mandatele date de circumscripția electorală respectivă în Parlament.

Unul dintre cele mai flagrante cazuri se găsește în Ialomița. În acest județ, PSD s-a poziționat primul în preferințele electoratului – obținând 22.752 de voturi, adică 39,38%, următorul partid în preferințele electoratului – PNL a primit 11.594 de voturi, reprezentând 20,07%. Cu toate acestea, cele două mandate de senator aferente județului Ialomița vor merge către AUR, care s-a poziționat în această circumscripție a treia formațiune în preferințele românilor și a obținut 7.389 voturi (12,78%). Mai mult decât atât, Ialomița va avea și un deputat AUR, deci va trimite trei reprezentanți ai formațiunii în Parlament.

Situația de la Ialomița nu este însă una singulară. O situație similară se regăsește și la Constanța, unde însă clasamentele sunt schimbate – PNL este poziționat primul, cu 51.639 voturi, reprezentând 25,95% din opțiunile de vot, iar PSD este al doilea – cu 47.767 voturi, adică 24,93%. Pe locul al treilea se află Alianța USR PLUS care a obținut 35.231 de voturi, adică 18,38%. Fiecăruia dintre cele trei partide i se atribuie la nivel de circumscripție câte un mandat de senator. Cu toate acestea, în Constanța, AUR va avea doi senatori, deși s-a poziționat al patrulea și a obținut cu mult mai puțin decât celalalte partide – doar 27.289 voturi (14,24%).

În Timiș, lucrurile se petrec altfel. Aici, Alianța USR PLUS s-a clasat prima în preferințele electoratului cu 55.349 de voturi (29,41%), PNL – al doilea - 46.397 de voturi (24,65%) și PSD al treilea – cu 35.671 (19,49%). Cu toate acestea, primii clasați – USR PLUS și PNL – vor avea câte un mandat de senator, iar PSD va avea două. În această circumscripție, nici la Camera Deputaților, lucrurile nu stau mai bine: deși USR PLUS conduce la o diferență apreciabilă – 9.000 de voturi față de al doilea clasat - PNL, primește doar trei mandate de deputat. Asta în timp ce al doilea clasat – PNL – primește patru. PSD va avea doi deputați în Timiș, iar AUR – unul.

Situația se repetă și la Brașov. Și aici USR PLUS este primul clasat - 43.602 de voturi (27,03%), PNL – al doilea - 42.904 de voturi (26,6%). PSD – de pe locul trei, cu 33.219 de voturi (20,6%) – primește doi senatori, în timp ce primele două clasate doar câte unul. La Camera Deputaților, primele două clasate – USR PLUS și PNL vor avea câte trei mandate, PSD – două, iar AUR – unul. 

Ce se întâmplă cu votul meu?

Trebuie subliniat însă că voturile nu se pierd complet. Voturile dintr-un județ care nu au fost atribuite unui mandat de deputat sau senator se redistribuie, conform legii electorale, la nivel de țară. Aceste voturi însumate dau împreună un nou parlamentar într-o altă circumscripție electorală, conform algoritmului. Întrebarea este însă dacă îi ajută pe votanții unui partid să fie reprezentați într-o altă circumscripție și dacă acest sistem de repartiție nu subminează ideea reprezentativității la nivel de circumscripție. Cu atât mai mult cu cât el pare că dezvantajează formațiunile mici, care câștigă în puține circumscripții.

Potrivit ultimelor rezultate parțiale prezentate de Biroul Electoral Central, PMP nu atingea pragul electoral. În acest caz, ne aflăm în situația specială de a redistribui partidelor care au intrat în Parlament aproape 15% dintre voturi. 

Cazul independenților, o anomalie

Deși despre chestiunea votului uninominal și despre ideea „votării omului” s-a vorbit ani de zile, dar când este vorba despre independenți, lucrurile se complică. Legea defavorizează independenții sau, mai precis, nu le dă nicio șansă. Deși la acest scrutin s-au înscris și oameni neînregimentați în vreun partid și s-a înregistrat un nou record de voturi primite de un independent – nici de această dată nu a reușit să acceadă nimeni în Parlament din această postură.

ONG-istul Valeriu Ciolan-Nicolae a reușit să obțină de această dată 15.330 de voturi la nivelul circumscripției București. Dacă nu uităm însă pe cifre, Nicolae a reușit să obțină mai multe voturi ca unele partide care vor desemna reprezentanți la nivel de județ. În exemplul menționat mai sus spuneam că Ialomița va avea un deputat al AUR ca reprezentant în Parlament. Doar că AUR o obținut în acest județ doar 7.389 de voturi, adică la jumătate față de Nicolae. Bineînțeles, partidul beneficiază de voturi care se cumulează din alte județe, însă independentul nu are acest drept – el trebuie să adune voturi dintr-o singură circumscripție.

Mai mult decât atât, Nicolae a obținut mai multe voturi decât majoritatea reprezentanților minorităților naționale alta decât cea maghiară și care vor avea fiecare dintre ele câte un reprezentant în Camera Deputaților. Câteva exemple – Uniunea Polonezilor din România a obținut 3.432 voturi, Uniunea Bulgară din Banat – 4.688 voturi, Asociația Liga Albanezilor din România – 8.826 de voturi. Deși au cumulat voturile la nivel de țară și sunt cu mult în urma independentului, toate acestea vor avea reprezentanți în Camera Deputaților.


O simulare despre cum va arăta Parlamentul 

Potrivit estimărilor făcute pe baza rezultatelor parțiale, mandatele ar trebui să se distribuie astfel la Camera Deputaților:  PSD: 33% - 110 de mandate, PNL: 28% - 93 de mandate, USRL PLUS: 17% - 55 de mandate, AUR: 10% - 33 de mandate, UDMR: 6% - 21 de mandate și minorități: 5% - 17 de mandate.

La Senat, PSD va avea 35% - 47 de mandate, PNL: 30% - 41 de mandate, USR PLUS: 18% - 25 de mandate, AUR: 10% - 14 mandate și UDMR: 7% - 9 mandate. 

 

Comentarii