Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

FOTO: Inquam

Culisele votului. PNL a înclinat decisiv balanța în favoarea lui Kovesi

Laura Codruța Kovesi a primit cele mai multe voturi în Comisia LIBE pentru postul de procuror-șef european. PNL a adus cinci votul pro-Kovesi, patru liberali înlocuind parlamentari PPE din alte țări. Cinci social-democrați au votat anti-Kovesi, în locul unor colegi din alte țări.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Actualizat: 27.02.2019 - 17:18

Laura Codruţa Kovesi a primit cele mai multe voturi în comisia LIBE, şi anume, 26 de voturi. Cei doi contracandidaţi la conducerea Parchetului European au obţinut mai puţine voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) a primit 22 de voturi, iar Andres Ritter (Germania), un singur vot.

Votul a fost influențat de mișcările de culise făcute atât de europarlamentarii PNL cât și de cei ai PSD. Deși PNL are un singur reprezentant în Comisia LIBE (Traian Ungureanu) ieri au fost prezenți și au votat pentru Kovesi cinci europarlamentari PNL. Patru dintre liberali le-au locul unor europarlamentari PPE, fapt permis de Regulamentul Parlamentului European. Este vorba de Siegfried Muresan, Adina Vălean, Marian Jean Marinescu și Cristian Bușoi. De cealaltă parte a baricadei, PSD nu are niciun membru plin în Comisie, dar a furnizat cinci voturi anti-Kovesi: trei supleanți (Gabriela Zoană, Maria Grapini și Emilian Pavel) plus Claudiu Tănăsescu și Răzvan Popa, membrii în alte comisii au votat în locul unor socialiști din alte țări.

Numărarea voturilor a provocat discuţii între eurodeputaţi. Potrivit unor înregistrări video, europarlamentarul Judith Sargentini (Grupul Verzilor) i-a reproşat eurodeputatului Maria Grapini că a omis numărarea unui vot dat în favoarea Laurei Codruţa Kovesi.

„Nu e vorba de niciun incident. Această doamnă este o excentrică. Am numărat primul teanc de voturi, pentru că ea mi le-a dat să le număr. Noi eram patru în comisie şi prima care ar fi sărit dacă e aşa cum spun anumiţi domni aberanţi, că s-a vrut să se fure, prima ar fi reacţionat Monica Macovei, cu care stăteam faţă în faţă şi nu a schiţat niciun gest. Doamna, când am ajuns la teancul dnei Kovesi, a spus: astea le număr eu. Foarte bine”, a declarat Maria Grapini.

Laura Codruţa Kovesi a primit cele mai multe voturi şi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT), şi anume 12, faţă de Bohnert- 11 voturi, iar Andres Ritter, care a primit un vot. Votul din cadrul Comisiei CONT a fost consulativ.

 

Pași procedurali

Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de la 7 martie 2019.

După ce Laura Codruţa Kovesi a fost prima alegere a Comisiilor CONT şi LIBE pentru şefia Parchetului European, procedural, Conferinţa Preşedinţilor, formată din preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii de grupuri politice, va decide în 7 martie etapele următoare.

”Voi trimite o scrisoare preşedintelui Conferinţei preşedinţilor pentru a spune care este rezultatul votului. Pe baza mandatului conferinţei preşedinţilor voi intra în negocieri cu Consiliul pentru a ajunge la un acord, de comun acord pentru numirea noului procuror-şef european. Următoarea şedinţă pe 11 martie”, a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Claude Moraes.

Prin urmare, una dintre posibilităţi ar fi ca în şedinţa din 7 martie, Conferinţa preşedinţilor să decidă ca hotărârea din Comisiile LIBE şi CONT să fie validată printr-un vot în plenul Parlamentului European, înainte ca forul legislativ să înceapă negocierile cu Consiliul UE. Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile parlamentare pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, o negociere va avea loc între Parlament şi Consiliu, pentru a ajunge la un consens.

O altă variantă ar fi ca la Conferinţa Preşedinţilor din 7 martie să fie decisă poziţia Parlamentului European, pe baza recomandării Comisiei CONT şi LIBE, fără un vot în plenul forului legislativ. „Procurorul-şef european, care va conduce Parchetul European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu. Rezultatul votului din Comisia LIBE şi recomandarea Comisiei CONT (care, de asemenea, a desemnat-o pe Laura Codruţa Kövesi drept candidat preferat, in urma unui vot desfăşurat marţi) vor fi transmise de către Preşedintele LIBE către Conferinţa Preşedinţilor (formată din Preşedintele Parlamentului European şi liderii de grupuri politice). Conferinţa Preşedinţilor va confirma etapele următoare din acest proces pe 7 martie, înainte de negocierile cu Consiliul”, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European.

 

Cum s-au desfășurat audierile

În cadrul audierilor din Comisia LIBE, Kovesi a dat, printre altele, explicații despre rolul SRI în dosare și despre creșterea procentului achitărilor în dosarele DNA. ”Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări care au venit de la Serviciul Român de Informaţii, aşa cum este prevăzut în lege, orice serviciu de informaţii al României sau orice altă instituţie care deţine informaţii despre comiterea unor faptă de corupţie este obligată să sesizeze DNA. Probele au fost administrate de procuror şi s-au verificat în faza judecăţii”, a susținut Kovesi.

”Procentul de 40% de achitării este fals. În fiecare an, procentul de achitării este afişat pe site-ul  instituţiei, a fost între 10 şi 13 la sută. Probabil vă referiţi la ultimul raport de activitate unde a fost prezentat un procent de 36% achitări. Menţionez că de şase luni nu mai fac parte din DNA, dar am citit acel raport de activitate. Rata reală a achitărilor este de 13,6%. Diferenţa până la 36% sunt achitări datorate dezincriminării unor faptei penale, respectiv a abuzului în serviciu. Deci 13% dintre achitaţi au fost pe alte motive, iar mai mult de 20% dintre persoanele care au fost achitate au fost achitate pentru dezincriminarea faptelor”, a răspuns Kovesi.

 ”În ceea ce priveşte dosarul penal, trebuie să vă spun că sunt nevinovată, este vorba despre nişte acuzaţii care vizează extrădarea unei persoane dintr-o altă ţară. Însă dacă va fi nevoie de astfel de detalii vă voi da”, a răspuns Kovesi, unei înrtebări despre acuzațiile pe care i le-a adus Secția Specială pentru anchetarea magistraților.

Aceasta a vorbit mult despre presiunile politice şi persoanele anchetate de DNA.

”Pot să vă spun că în fiecare an DNA a trimis în judecată în jur de 1.000 de inculpaţi dintre care au fost condamnate de către instanţele de judecată în fiecare an în jur de 900 de persoane. Printre aceştia, în cinci ani de activitate ca şef al DNA, au fost peste 60 de înalţi oficiali, mă refer la miniştri, foşti miniştri, deputaţi, senatori sau secretari de stat. În ceea ce priveşte presiunile politice, atât în calitate de procuror şef al DNA, cât şi în calitate de procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna să intervin într-un dosar sau îmi va cere explicaţii într-un dosar, am să fac public acest lucru. Cred că a fost o măsură preventivă din punctul meu de vedere extrem de bună pentru ca acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost într-adevăr dosare în care au fost investigate persoane care au deţinut funcţii importante în statul român, au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă şi am o experienţă din această perspectivă”, a mai spus Kovesi.

În plus, Kovesi a vorbit despre fraudele cu fonduri europene şi despe tipologiile de fraudă. ”În ceea ce priveşte frauda cu fonduri europene, este extrem de relevant să vă spun că în fiecare an DNA a investigat şi a pus pe rol peste 2.000 de dosare. Am realizat raportul OLAF din 2017 şi din anii anteriori şi am văzut că OLAF a deschis în jur de 200 de cazuri în fiecare an sau a închis în jur de 200 de cazuri în fiecare an. Poate nu este o comparaţie potrivită, dar vreau să vă arăt că investigând atât de multe dosare suntem familiarizaţi cu tipologiile de comitere a faptelor, în special folosirea fondurilor europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, utilizarea de documente false sau incomplete pentru obţinerea de astfel de fonduri sau fapte de corupţie în legătură cu obţinerea sau folosirea acestor fonduri europene”, a mai spus Kovesi care a detaliat tipologiile de fraude identificate.

Comentarii

loading...