Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Contestarea lui Dragnea a fost respinsă de Tribunalul Uniunii Europene

Contestația lui Liviu Dragnea de constatare a abuzurilor comise în cazul său a fost respinsă de Tribunalul European.

Share

Rl online 0 comentarii

24.12.2019 - 00:24

Potrivit instanței, acțiunea a fost respinsă pentru ”vădita necompentență” în a judeca cererea prin care Dragnea urmărea, de fapt, să supună decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție cenzurii instanței europene, sperând să obțină rejudecarea cauzei.

 
Magistrații europeni s-au prins de mișcare și au decis să respingă cererea fostului lider PSD.


Iată motivarea și decizia completă a instanței europene, conform Știripesurse.ro.

 
ORDONANȚA TRIBUNALULUI (Camera a doua)

„Necompetență vădită”
 
În cauza T-544/19,
 
Liviu Nicolae Dragnea, cu domiciliul în Turnu Măgurele (România), reprezentat de Flavia Teodosiu, avocat,
 
reclamant,
 
împotriva
 
Autoritatea judecătorească română,
 
pârâtă,
 
având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE, prin care se urmărește în esență anularea deciziei pronunțate de autoritatea judecătorească română, pretins contrară dreptului Uniunii europene, precum și a tuturor actelor ulterioare, însoțită de o cerere de somație ce urmărește obligarea autorității judecătorești să rejudece cauza cu care a fost sesizată,
 
TRIBUNALUL (Camera a doua),
 
compus din doamna V. Tomljenović (raportoare), președintă, domnii F. Schalin și I. Nõmm, judecători,
 
grefier: domnul E. Coulon,
 
dă prezenta
 
Ordonanță
 
Procedura și concluziile reclamantului
 
1 Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 26 iulie 2019, reclamantul a introdus prezenta acțiune.
 
2 Reclamantul solicită Tribunalului:
 
– constatarea încălcării de către autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție a prevederilor obligatorii ale tratatelor și anume normele obligatorii din Titlul V spațiul de libertate, securitate si justiție reglementate în Art. 67 din TFUE;
 
– [constatarea] încălcării prevederilor Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în sensul că a judecat cauza subsemnatului în fond, fără să existe complet de judecată specializat pe fapte de corupţie, astfel cum a statuat inclusiv Curtea Constituţională a României prin decizia din 5 iulie 2019 pronunțată în dosarul 642E/25.03.2019;
 
– [constatarea] abuzului de putere manifestat explicit de către autoritatea judecătorească în sensul că a ignorat obligația din Art. 267 alineat 3 din TFUE în legătură cu cererea de trimitere cu titlu preliminar în interpretarea tratatelor, cerere care a fost formulată în termenul legal la instanța națională, în conformitate cu Art. 267 alineat 1 litera (a) și (b) din TFUE.
 
3 Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 7 octombrie 2019, HE și HF au solicitat să intervină în susținerea concluziilor reclamantului.
În drept
 
4 În conformitate cu articolul 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului, atunci când Tribunalul este în mod vădit necompetent să judece o acțiune, acesta poate să decidă, fără continuarea procedurii, să se pronunțe prin ordonanță motivată.
 
5 În speță, Tribunalul se consideră suficient de lămurit de actele dosarului și decide, în aplicarea acestui articol, să se pronunțe fără continuarea procedurii.
 
6 În prezenta cauză, prin cererea formulată, reclamantul urmărește, în esență, ca Tribunalul, pe de o parte, să se pronunțe cu privire la o decizie a unei autorități judiciare naționale precum și a tuturor actelor subsecvente și, pe de altă parte, să dispună obligarea autorității judiciare pârâte să rejudece cauza cu care a fost sesizată.
 
7 Competența Tribunalului este prevăzută la articolul 256 TFUE, astfel cum este precizat de articolul 51 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit acestor dispoziții, Tribunalul este competent să judece acțiunile formulate, în temeiul articolului 263 TFUE, numai împotriva actelor instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii.
 
8 În speță, este evident că autorul actului atacat nu este nici o instituție, nici un organ, nici un oficiu și nici o agenție a Uniunii.
 
9 Trebuie amintit că Tribunalul nu este competent în temeiul articolului 263 TFUE să se substituie instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii sau autorităților naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii (Ordonanța din 1 iunie 1999, Meyer/Consiliul și Comisia, T‑73/99, EU:T:1999:116, punctul 12).
 
10 Rezultă din considerațiile care precedă că prezenta acțiune trebuie respinsă din motive de necompetență vădită, fără a fi necesară notificarea acesteia către pârâtă.
 
11 În aceste circumstanțe, nu este necesar ca Tribunalul să se pronunțe asupra cererii de intervenție depusă de HE și de HF.
 
Cu privire la cheltuielile de judecată
 
12 Întrucât prezenta ordonanță este adoptată înainte de notificarea cererii introductive către pârâtă și înainte ca aceasta să fi efectuat cheltuieli de judecată, este suficient să se decidă că reclamantul va suporta propriile cheltuieli de judecată, în conformitate cu articolul 133 din Regulamentul de procedură. Pe de altă parte, în temeiul articolului 144, alineatul 10, din regulamentul de procedură, HE și HF trebuie condamnați să suporte propriile cheltuieli aferente cererii de intervenție.
 
Pentru aceste motive,
 
TRIBUNALUL (Camera a doua)
 
dispune:
 
1) Respinge acțiunea.
 
2) Domnul Liviu Nicolae Dragnea suportă propriile cheltuieli de judecată.
 
3) HE și HF suportă propriile cheltuieli de judecată aferente cererii de intervenție.
 
Luxemburg, 17 decembrie 2019
Fostul lider PSD s-a adresat instanței europene ducpă decizia CCR din 3 iluie care a admis conflictul dintre ÎCCJ și Parlament privind completurile specializate pe corupție de la Instanța Supremă

Citește totul despre:

Comentarii

loading...