6.3 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăPoliticăConsiliul JAI a respins primirea României și Bulgariei în Schengen. Președintele Iohannis...

Consiliul JAI a respins primirea României și Bulgariei în Schengen. Președintele Iohannis trebuie să negocieze problema Schengen în Consiliul European

În ședința din 8 decembrie 2022, Consiliul JAI a respins primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Votul a fost defavorabil României întrucât s-au opus două țări: Austria și Olanda. O răsturnare în favoarea României a acestei situații ar putea-o obține președintele Iohannis, în Consiliul European.

În Consiliul JAI, singura țară care a primit vot unanim favorabil a fost Croația. Pentru un aviz pozitiv în Consiliul JAI, toate voturile țărilor membre Schengen trebuie să fie pozitive.

Votul din Consiliul JAI a fost 25 la 2. Cele două voturi împotriva României au fost al Austriei și al Olandei. Olanda a făcut mențiunea explicită că susține în continuare România dar că, întrucât România și Bulgaria au fost discutate „la pachet”, ea, Olanda, votează atât împotriva Bulgariei cât și împotriva României. În ultimele ore înainte de acest vot, eforturile politicienilor români au fost să obțină decuplarea României de Bulgaria, dar acest lucru nu s-a produs. La Bruxelles, la 8 decembrie, Consiliul JAI a avut o decizie asupra Croației și, separat, o decizie asupra României și Bulgariei, luate împreună.

JAI a respins primirea României în Schengen pe motiv că sunt imigranți în Austria

Joi, în timpul dezbaterilor din Consiliul JAI, europarlamentarul român Siegfried Mureșan comenta ironic argumentul Austriei conform căruia România nu merită să fie primită în Schengen întrucât nu-și poate proteja frontiera. „Austria are 100.000 de solicitări de azil. Nu România. În Austria au intrat oameni ilegal, nu în România. Austria trebuie să își securizeze mai bine frontiera. A noastră este bine securizată”, sublinia Siegfried Mureșan într-un mesaj postat pe internet.

Peste o săptămână, la 15 decembrie, la Bruxelles se reunește Consiliul European, care este format din șefi de state sau de guverne. Cu alte cuvinte, Consiliul European are mai multă autoritate decât Consiliul JAI, care este format din miniștri. România este reprezentată în Consiliul European de președintele Klaus Iohannis. România are posibilitatea să aducă subiectul Schengen în atenția Consiliului European. Teoretic, Consiliul European poate trece peste votul din Consiliul JAI. La data de 8 decembrie, pe ordinea de zi provizorie a ședinței din 15 decembrie 2022 figurau următoarele teme: „Ucraina/Rusia”, „Energie și economie”, „Securitate și apărare”, „Vecinătatea sudică”, „Relații externe”.

Europarlamentarul Dragoș Tudorache explica, după votul de ieri din Consiliul JAI, că în Consiliul European s-ar putea lua o decizie favorabilă României. Decizia ar putea fi de tipul „Da, noi, liderii statelor membre, considerăm că într-acolo trebuie să se îndrepte decizia politică”, explica, la Bruxelles, Dragoș Tudorache. Tudorache a fost judecător, provine din partidul PLUS și a fost ministru de Interne în guvernul Cioloș.

„Austria are o problemă cu România”

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, declara, imediat după votul din 8 decembrie, că semnificația votului pare a fi că „Austria are o problemă cu România”. Rareș Bogdan sublinia însă că pentru acest vot nu poate fi făcut vinovat poporul Austriei ci doar cancelarul Nehammer, care „a vorbit cu ură despre România”.

„Austria a avut o poziție absolut opacă. Cancelarul Austriei și ministrul de Interne au gândit în manieră strict electorală. Au alegeri pe 28 ianuarie. Este vorba de un lider care nu știe politică – Karl Nehammer. Este un vot al unei țări pe care am considerat-o prietenă. Nu sunt vinovați cetățenii”

Rareș Bogdan,

Europarlamentar

În România, unul dintre primii politicieni care au reacționat prompt la votul JAI a fost vicepremierul Kelemen Hunor, președintele UDMR. El consideră votul Austriei drept „o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetăţean român, împotriva tuturor comunităţilor din România, împotriva bunului simţ, împotriva legilor care guvernează libertatea de mişcare în interiorul Uniunii Europene”.

„Astăzi, Consiliul miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea României la spaţiul Schengen. Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil. Da, este o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetăţean român”

Kelemen Hunor,

Vicepremierul României

Liderul UDMR consideră că România trebuie să continue să lupte pentru a fi primită în Spațiul Schengen. Primul moment în care se poate renegocia acest subiect va fi în Consiliul European, la data de 15 decembrie 2022.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Circulație reluată temporar pe Podul Giurgiu-Ruse în perioada sărbătorilor

Lucrările de reparații majore la Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse vor fi suspendate temporar între 20 decembrie 2024 și 7 ianuarie 2025. În această perioadă, traficul...

Piața rezidențială în 2024: Creștere a cererii și noi proiecte în București

Anul 2024 a adus o evoluție pozitivă pentru piața rezidențială, datorită condițiilor mai atractive de accesare a creditelor ipotecare comparativ cu 2023. Cu toate...

Modificări fiscale pregătite: Guvernul analizează măsuri care ar putea reduce venitul net al salariaților

În contextul unui deficit bugetar crescut și al presiunilor pentru reforme fiscale, guvernul și partidele politice dezbat propuneri care ar putea schimba semnificativ sistemul...
Ultima oră
Pe aceeași temă