Comisia Europeană susține integrarea completă a României și a Bulgariei în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu granițele terestre, până la finalul anului 2024, a anunțat Maroš Šefčovič, vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale al Comisiei Europene.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, diplomat originar din Slovacia, s-a referit la primirea deplină a României și a Bulgariei în Spațiul Schengen într-un discurs susținut în fața Parlamentului European de la Strasbourg, la data de 16 ianuarie 2024. În acest cadru, Šefčovič „a anunțat un sprijin puternic pentru aderarea deplină a Bulgariei și României la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului”. Vicepreședintele Comisiei Europene a promis „sprijinul continuu pentru discuțiile politice, vizând o decizie a Consiliului UE de a ridica punctele de frontieră terestră interne până la sfârșitul anului”. În ceea ce privește frontierele externe ale UE, în zonele aflate în responsabilitatea României și Bulgariei, Comisia Europeană va ajuta cele două țări pentru consolidarea acestora, inclusiv prin proiecte pilot derulate de FRONTEX, a subliniat Šefčovič.
În mod evident, acesta nu a exprimat o poziție în nume propriu, ci a prezentat poziția Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen. La 31 decembrie 2023, Ursula von der Leyen felicita România și Bulgaria pentru ce se va întâmpla în anul 2024: „Pentru cetățenii români și bulgari. Începând cu luna martie, vor putea să traverseze liber frontierele maritime și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere. Este un pas major înainte pentru cele două țări și pentru spațiul Schengen, în ansamblul său. Adresez felicitările mele Bulgariei și României”, afirma președinta Comisiei Europene.
Un rol important pentru derularea procesului de integrare a României și Bulgariei în granițele terestre ale Schengen (Land Schengen) revine Belgiei, țara care deține Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2024. După cum se știe, înainte de Belgia, această funcție a asigurat-o Spania, iar la finalul mandatului Spaniei, mai precis la 29 decembrie 2023, Consiliul UE a decis ca România și Bulgaria să intre în spațiul aerian și maritim al Schengen începând cu data de 31 martie 2024.
La data de 16 ianuarie 2024, premierul Belgiei, Alexander de Croo, a salutat progresele înregistrate de România și Bulgaria în vederea integrării depline în Schengen, fără însă a include lărgirea Schengen printre prioritățile Belgiei în fruntea Consiliului UE. „Cred că s-au făcut paşi importanţi în ultimele săptămâni. Ştiu că aceasta este o admitere parţială în Schengen dar este important că s-a făcut acest lucru. Ştiu că ambele ţări au depus un efort uriaş pentru a răspunde tuturor întrebărilor adresate de atât de multe ţări din Schengen. Şi într-adevăr, aş dori să salut toate aceste eforturi. Cred că acţiunile parţiale întreprinse sunt un semn bun şi un prim pas, dar dacă lucrurile continuă aşa cum este planificat s-ar putea să se facă şi următorii”, a declarat premierul Belgiei.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a participat la o conferință de presă comună cu premierul Belgiei, a confirmat declarația acestuia. „Aşteptăm şi noi, în acest Parlament, ca aceşti paşi următori să se facă”, a spus Roberta Metsola.
Primirea oficială a unei țări în Spațiul Schengen se face în urma unui vot unanim pozitiv în Consiliul JAI. Nu este însă obligatoriu ca, la o reuniune JAI, să se organizeze și un vot pe tema extinderii Schengen. În anul 2024, primele reuniuni JAI sunt la 24 ianuarie (Antwerp) și 25-26 ianuarie (Bruxelles). Aceste două reuniuni au caracter informal, deci cu siguranță nu vor include niciun vot pe tema Schengen. Prima reuniune oficială JAI este programată în perioada 4-5 martie 2024 la Bruxelles. Pentru aceste trei reuniuni JAI, programul nu este încă anunțat.
Europarlamentarul Eugen Tomac este printre cei sceptici cu privire la șansele României de a intra, în anul 2024, în spațiul terestru Schengen, deși această integrare este deja acceptată pentru spațiul aerian și cel maritim și se va produce la 31 martie 2024. „Comisia Europeană, împreună cu Președinția spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relația cu Austria, care și-a impus și de această dată punctul de vedere, obținând ceea ce își dorea: o amânare a intrării României și Bulgariei până în 2025”, a susținut Eugen Tomac într-o postare pe Facebook.
Comisia Europeană va susține discuțiile politice, la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, pentru ca România și Bulgaria să obțină intrarea deplină în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu granițele lor terestre, până la finalul anului 2024, a subliniat vicepreședintele Maroš Šefčovič în fața Parlamentului European, la data de 16 ianuarie 2024.
„Vom continua să susţinem discuţiile politice, pentru a ne asigura că decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne ale UE este luată de Consiliul Uniunii Europene până la sfârşitul acestui an”
Maroš Šefčovič,
Vicepreședintele Comisiei Europene
Europarlamentarul român Eugen Tomac se declară însă pesimist cu privire la șansele României de a avansa rapid pe drumul integrării depline în Spațiul Schengen. Tomac susține că, dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2024 nu se ia decizia intrării terestre a României și Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, „în mod absolut sigur, anul viitor (adică în 2025) nu se mai întâmplă nimic”.
„Belgia, țară care conduce Consiliul UE, are alegeri parlamentare în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 9 iunie. Rămâne de văzut dacă aceasta va decide să introducă pe ordinea de zi a Consiliului JAI din martie intrarea noastră terestră”
Eugen Tomac,
Europarlamentar
Tomac susține că integrarea parțială (aeriană și maritimă) în Schengen, de la 31 martie 2024, nu reprezintă o victorie a României sau a Bulgariei, ci un compromis obținut sub presiunile Austriei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
