Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ce a făcut Klaus Iohannis în ultimii cinci ani

La primele alegeri democratice organizate în România după căderea comunismului, cele din anul 1990, întrebarea care ajunsese să fie pusă, obsesiv, tuturor candidaților la funcții politice era “Ce ați făcut în ultimii cinci ani?”.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 26.11.2019 - 09:45

Imediat după Revoluția din 1989, foarte mulți politicieni români, în frunte cu Ion Iliescu, erau acuzați de apartenența lor la fostul PCR sau la fosta Securitate și erau puși să declare dacă au slujit sau nu regimul Ceaușescu “în ultimii cinci ani” dinainte de căderea acestuia.

Despre ce a făcut în ultimii cinci ani poate fi însă întrebat și Klaus Iohannis, întrucât el tocmai și-a încheiat primul mandat de cinci ani ca șef al statului și începe să exercite un al doilea mandat, tot de cinci ani. În mod normal, Klaus Iohannis ar trebui să-și continue proiectele începute în primul mandat.

Primul mandat al lui Klaus Iohannis a început la 21 noiembrie 2014, la momentul în care CCR a validat rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. După foarte scurtă vreme, în ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis a rostit un discurs celebru în prima ședință, din acel an, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

“Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic. În același timp, Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine”, declara Klaus Iohannis în plenul CSM.

Din păcate însă, de-a lungul primului mandat al lui Klaus Iohannis, o serie de dosare penale, mai ales cele provenite de la DNA, au fost însoțite de o mediatizare excesivă, chiar dacă persoanele acuzate de procurorii DNA nu fuseseră condamnate de vreun judecător – așadar, potrivit prezumției de nevinovăție, acele persoane erau nevinovate. Mult mai târziu s-a înțeles că acest “spectacol al cătușelor” era socotit de conducerea DNA, sub mandatul Laurei Codruța Kovesi,  drept o dovadă de profesionalism.

În aceeași ședință de la începutul primului său mandat de șef al statului, Klaus Iohannis se referea și la monitorizarea MCV.

“2015 este al optulea an în care România se află sub instrumentul instituit de Comisia Europeană, numit Mecanismul de Cooperare și Verificare. De-a lungul timpului, acesta nu a fost o sperietoare, ci un instrument util, rezultat din parteneriatul cu Uniunea Europeană. MCV-ul a generat un exemplu de bune practici la multe din elementele cheie pe justiție și sunt convins că experiența României va fi fructificată în viitor de alte state care vor adera la Uniunea Europeană. Au fost opt ani în care sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în consolidarea statului de drept, sub această «umbrelă« instituțională. În ultimii ani însă, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate instituțiile din justiție și, de aceea, cred că este timpul pentru o schimbare (…). Declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. Așadar, cred că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din Justiție, dar și Parlamentul și puterea executivă trebuie să își dea concursul pentru ca, atunci când actualul CSM și actualul Parlament își termină mandatele, să putem bifa împreună această reușită”, declara solemn, în ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis.

Totuși, nici în acest moment, adică în noiembrie 2019, România nu a scăpat de monitorizarea MCV – spre deosebire de Bulgaria, care tinde să se apropie de finalul acestei monitorizări.

O întrebare care nu i s-a pus lui Klaus Iohannis în ultima lui campanie electorală s-ar fi putut referi la eforturile lui legate de ridicarea monitorizării MCV. Dar dacă primii cinci ani de mandat n-au fost suficienți pentru a rezolva această chestiune, românii pot spera că președintele lor se va ține de cuvânt în următorii cinci ani. De altfel, aceasta este și ultima șansă pentru Klaus Iohannis de a-și îndeplini promisiunile ca șef al statului.

Comentarii