CCR a discutat miercuri sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Partidul Naţional Liberal referitoare la legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.
Potrivit unui comunicat al Curţii, cele două sesizări care făceau referire la legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate au fost conexate, CCR admiţând, cu majoritate de voturi, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de ÎCCJ şi de un număr de 62 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al PNL şi un deputat neafiliat, şi a constatat că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Analizând criticile de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la dispoziţiile art. 2, 3, 4, 5, 6 şi 8 din Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, Curtea a reţinut neconstituţionalitatea acestor norme din perspectiva clarităţii, a preciziei şi a previzibilităţii, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. Dispoziţiile legii supuse controlului, pe de o parte, reglementează soluţii legislative contradictorii şi, pe de altă parte, omit să reglementeze condiţii esenţiale privind aplicarea instituţiilor juridice nou create, împrejurări ce sunt de natură a genera confuzie şi incertitudine cu privire la modul lor de interpretare şi aplicare. (…) Curtea a apreciat că viciile de neconstituţionalitate afectează actul normativ, în întregul său, astfel încât a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate este neconstituţională în ansamblul său”, se precizează în comunicatul citat, publicat pe site-ul CCR.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
