Evoluția evenimentelor de pe scena politică și rezultatul final vor depinde în mare măsură de cum vor fi rezolvate toate acestea de actorii politici relevanți.
Congresul PSD. Cel mai probabil, reuniunea va avea loc în luna februarie, după cum a anunțat Marcel Ciolacu, liderul interimar al partidului, după ce Viorica Dăncilă și-a dat demisia în urma pierderii răsunătoare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019. Miza congresului este alegerea noii conduceri a PSD, într-un context în care partidul este curtat de foștii social-democrați care au trecut și pe la Palatul Victoria.
Sorin Grindeanu, primul dintre cei trei premieri ai PSD după ce partidul a câștigat alegerile parlamentare din 2016, a primit invitații pentru a reveni în partid, atât indirect, cât și, mai ales în ultima vreme, în mod public de la foștii săi colegi, cea mai recentă declarație fiind a Gabrielei Firea. Fostul premier, demis prin moțiune de cenzură de propriul partid după ce a refuzat să reia procesul de modificare a legilor Justiției în urma scandalului OUG13, a făcut deja primii pași spre întoarcerea în PSD, participând la şedinţa Biroului Politic Județean al PSD Timiş, sub noua conducere a lui Alfred Simonis.
De luat în calcul este și scenariul colaborării lui Victor Ponta cu PSD, însă este greu de anticipat în acest moment ce formulă ar putea îmbrăca această reluare a relațiilor fostului premier cu partidul care l-a consacrat în politică sub conducerea lui Adrian Năstase. Confruntat cu propria hemoragie în partidul pe care l-a fondat, după plecarea lui Mihai Tudose, Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu, trei dintre ”greii” PRO România, Ponta are nevoie rapidă de o repliere la stânga, riscând altfel să devină irelevant politic după rundele electorale de anul acesta.
Nu în ultimul rând, deși s-a eschivat de fiecare dată când a fost întrebat de jurnaliști dacă își dorește să candideze la conducerea PSD în congresul din februarie, Marcel Ciolacu este, totuși, interesat să păstreze conducerea formațiunii, mai ales pe fondul crizei de lideri fără precedent din PSD, susțin surse din partid.
Un alt nume care a fost vehiculat frecvent pentru preluarea partidului este cel al Gabrielei Firea însă, în acest moment, este puțin probabil ca primarul Capitalei să intre în cursă, neavând suficientă influență pentru a obține sprijinul majorității. Mai mult, Firea a anunțat deja că nu va candida pentru șefia PSD pentru că există ”colegi cu mai multă experiență” decât ea și că, cel puțin acum, este interesată doar de Primăria Capitalei și de câștigarea unui nou mandat.
Alegerile anticipate. Reprezintă, alături de alegerile în două tururi, elementele-cheie în reconfigurarea politică a României. De organizarea anticipatelor depinde dacă PNL va reuși să formeze o majoritate politică largă în Parlament înainte de organizarea alegerilor locale și, deci, dacă va reuși astfel să implementeze o parte din măsurile promise electoratului său în campania pentru prezidențiale.
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat luni, la Antena 3, că „deciziile sunt luate”, astfel încât să se organizeze alegeri parlamentare anticipate „cel mai târziu în aprilie”. Eurodeputatul PNL susţine că Ludovic Orban îşi va anunţa demisia „la momentul oportun”.
„Ma bucur ca dl Hunor sustine ideea anticipatelor. De asemenea, domnii de al USR, domnii de la PMP si colegii de la ALDE, sustin. (Ne mai trebuie) aproximativ 24 de voturi. Sunt demisionarii de la Pro Romania, cei 8, plus independenti 6 si minoritati dar ne bazam doar pe 10-11, 5-6 sunt controlati de PSD. Le avem (voturile) si vom declansa aceste anticipate”, a spus Rareş Bogdan, potrivit stiripesurse.ro.
Alegerile anticipate sunt dorite atât de USR și PLUS, care ar avea astfel șansa să-și mărească numărul de parlamentari, cât și de președintele Klaus Iohannis care, însă, a declarat înainte de Crăciun că mai sunt doar 50% șanse ca acestea să fie organizate.
Iohannis a transmis atunci că relația cu Ludovic Orban este ”surprinzător de bună” și că tot pe el îl va numi premier după eventualele anticipate. Rămâne de văzut, însă, dacă Ludovic Orban va accepta să fie demis sau să își dea demisia din fruntea Guvernului. Între timp, Hunor Kelemen a anunțat că va susține alegerile anticipate și că acestea pot fi organizate înainte de alegerile locale. De altfel, se vehiculează ideea că și celelalte formațiuni politice în afară de majoritatea parlamentarilor PSD și ALDE ar susține alegerile anticipate dacă Guvernul Orban renunță la alegerile în două tururi.
Alegerile locale și parlamentare. Scrutinul localelor va avea loc la sfârșitul lunii mai, iar rezultatul lor va depinde în mod categoric de organizarea alegerilor în două tururi sau într-unul singur. PNL și USR-PLUS sunt cele mai avantajate partide de organizarea alegerilor în două tururi, situație în care PSD ar fi măturat mai ales din administrațiile locale din zona urbană. USR forțează pedala alegerilor în două tururi, cerând vehement schimbarea legii electorale. Pentru USR, alegerile locale în două tururi ar fi o gură de aer mult așteptată, care ar revigora politic și electoral formațiunea condusă de Dan Barna, după o perioadă în care partidul a fost măcinat de frământări interne și a intrat în umbra PNL.
La începutul lunii decembrie, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va depune moțiune de cenzură în cazul în care Guvernul Orban își va asuma răspunderea pe organizarea alegerilor locale în două tururi. PSD este, aparent, prins în colț, fără nicio ieșire de urgență, pentru că depunerea unei moțiuni de cenzură poate fi primul pas spre organizarea alegerilor anticipate – un alt episod din care social-democrații ar ieși afectați.
Dacă, însă, alegerile locale vor fi organizate într-un singur tur atunci, cel mai proababil, PNL și USR-PLUS vor lega alianțe de conjunctură, punctuale, mai ales în centrele urbane unde primarii PSD nu pot fi învinși decât printr-o opoziție unită, care să livreze un singur candidat. Două exemple ar fi Constanța și București, acolo unde actualii primari PSD, Decebal Făgădău și Gabriela Firea, ar fi puternic avantajați de alegeri într-un singur tur și candidați separați de la PNL, USR-PLUS, PMP, eventual independenți cu notorietate etc. În schimb, într-un tur cu o opoziție unită, primarii PSD ar întâmpina probleme serioase, iar în două tururi aproape că sigur ar pleca din funcție.
Cât despre alegerile parlamentare, dacă acestea vor fi anticipate, atunci ele vor avea o doză importantă de influență asupra celor locale. Iar reciproca este valabilă: dacă parlamentarele vor fi organizate la termen, atunci rezultatul lor va fi influențat de scorurile obținute de candidați la primării și care, așa cum am arătat, vor fi aproape radical diferite în funcție de organizarea alegerilor în unul sau două tururi.
Candidatul opoziției la Primăria Capitalei. Un focus aparte merită Primăria Capitalei, cea mai importantă redută a alegerilor locale din 2020.
Șansele actualului primar de a rămâne încă un mandat cresc direct proporțional cu neînțelegerile dintre partidele de opoziție, în cazul în care vom avea alegeri într-un singur tur.
Opoziția se vede obligată să găsească un candidat comun în spatele căruia să se alinieze PNL, USR, PLUS, PMP etc. Nicușor Dan, susținut de USR, ar putea fi candidatul alianței doar dacă îndeplinește două condiții obligatorii: 1. Să se înscrie în USR sau PLUS, singura variantă legală comunicată de AEP și 2. Să fie acceptat și de PLUS, situație care ar presupune renunțarea la Vlad Voiculescu, candidatul susținut de formațiunea lui Dacian Cioloș.
Pe de altă parte, PNL îl susține pe Ciprian Ciucu și până la acest moment niciun lider PNL nu a vorbit în mod oficial de posibilitatea susținerii candidatului alianței USR-PLUS.
Totuși, un prim semnal a fost dat de Ciucu, Dan și Voiculescu, într-o dezbatere organizată la Digi24, la începutul lunii decembrie, atunci când cei trei au transmis un mesaj comun, în cazul în care alegerile locale vor fi organizate într-un singur tur: ”Opoziția nu trebuie să se canibalizeze”, au transmis candidații USR, PLUS și PNL.
Fuziunea USR-PLUS. Până la stabilirea unui candidat comun al opoziției pentru Primăria Capitalei rămâne de văzut mai întâi cum vor evolua lucrurile în continuare între USR și PLUS. Deși a fost reconfirmat în funcția de conducere a partidului cu un scor confortabil, Dan Barna a continuat să-i confrunte pe ”disidenții” din USR, cel mai recent episod fiind cel al excluderii Olimpiei Ardelean, decizie care a stârnit nemulțumirea a 600 de membri.
Pe cealaltă parte, în PLUS pare liniște și pace, iar membrii formațiunii au învățat să vorbească pe o singură voce, cea a lui Dacian Cioloș.
La mijlocul lunii noiembrie, liderul PLUS a transmis USR că își dorește fuziunea celor două formațiuni și că aceasta trebuie materializată cât mai rapid. Câteva zile mai târziu, Dan Barna i-a răspuns lui Cioloș că o fuziune între cele două formațiuni este ”puțin probabilă în curând” și că acest lucru nu se va întâmpla până la alegerile locale și parlamentare din 2020.
