Pentru mulți membri ai partidului liberal Platforma Civică (PO), la fondarea căruia a participat și Tusk, miza este chiar viitorul Poloniei în Uniunea Europeană.
Alegerile programate pentru 2023 vor arăta dacă partidul naționalist Dreptate și Justiție (PiS) își va continua disputele cu Bruxelles-ul cu privire la mai multe aspecte, printre care reforme judiciare despre care UE spune că subminează independența judecătorilor și drepturile LGBT.
“Platforma Civică este indispensabilă, este necesară ca o forță, nu ca o amintire, pentru a câștiga lupta pentru viitor împotriva PiS”, a declarat Tusk la un congres al OP din Varșovia. „Nu există nicio șansă de victorie fără Platforma Civică, iar istoria noastră ne spune asta”.
Anunțul revenirii lui Tusk a venit după discuțiile purtate în spatele ușilor închise între noul lider, predecesorul său Borys Budka și primarul din Varșovia, Rafal Trzaskowski, care fusese, de asemenea, propus pentru conducere.
Președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019, Tusk a contribuit la conducerea Uniunii Europene într-o perioadă marcată de Brexit și de criza migrației.
Primul prim-ministru din istoria post-comunistă a Poloniei Tusk a condus PO la guvernare din 2007 până în 2014.
În timpul crizei financiare globale, Polonia a evitat o recesiune sub conducerea lui Tusk, dar guvernul a ajuns să fie privit ca fiind din ce în ce mai îndepărat de problemele polonezilor mai tineri și mai puțin bogați.
La întoarcerea sa în politica poloneză, Tusk va trebui să se confrunte în continuare cu această problemă, deoarece partidul, despre care unii analiști spun că s-a străduit să-și definească agenda și atrași și alți alegători pe lângă electoratul său de clasă mijlocie, urban, se situează la valori minime record în sondaje.
“Cel mai mare partid de opoziție trăiește cea mai mare criză din istoria sa … Mulți alegători cărora nu le place PiS nu vor să voteze pentru PO”, a spus Rafal Chwedoruk, politolog la Universitatea din Varșovia.
