Prin limitarea și eventual interzicerea combustibililor fosili, economia europeană ar fi serios afectată, neexistând suficiente surse alternative de energie încât să acopere nevoile cetățenilor UE, mai ales în Europa Centrală și de Est. Deja prețurile la energie în Uniune au crescut abrupt, în contextul urcării cotațiilor la gaze naturale și al majorării în cadrul schemei de tranzacționare a prețului certificatelor de emisii, prezentate ca „viitorul verde al Europei”.
„Acceptarea necondiționată a Green Deal-ului de România contravine interesului național, periclitând parcursul economic, securitatea energetică și siguranța națională a României. Actualele ținte de decarbonificare dorite de UE și asumate în mod iresponsabil și contrar interesului românilor de președintele Iohannis la summit-ul COP26 de la Glasgow – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și net zero până în 2050 – sunt prea ambițioase pentru România. Avem nevoie de o perioadă de tranziție mai generoasă, până în 2060”, a declarat deputatul George Simion, Co-președinte AUR.
Unele state membre au luat măsuri ca plafonarea prețurilor și acordarea de compensații sau sprijin financiar consumatorilor. Ele însă nu sunt soluții ci doar rezolvări superficiale ale unei probleme create artificial, aceste măsuri riscând să se râsfrângă tot asupra contribuabililor, accentuând inegalitățile sociale. Până când va exista o pondere suficientă a energiei alternative care să acopere nevoile pieței, decarbonificarea încălzirii în gospodării ar aduce mari prejudicii majorității cetățenilor din România, puși în imposibilitatea de a-și asigura încălzirea locuinței, condiție necesară pentru un trai decent.
În prezent România poate retehnologiza centralele Turceni, Rovinari, Craiova (Complexul Energetic Oltenia), Mintia și Paroșeni (Complexul Energetic Hunedoara) și ecologiza unele exploatări miniere. AUR consideră că România are nevoie de 2500 megawați capacități noi pe gaze naturale. Aceste centrale noi se pot realiza cu bani europeni – Fondurile de Coeziune 2021-2027 și Mecanismul de Redresare și Reziliență. Circa 3 – 4 miliarde euro se pot aloca în acest scop. Și companii românești (Hidroelectrica, Romgaz) pot face asemenea investiții foarte rentabile. Trebuie relansată industria petro-chimică românească pentru a folosi gazele naturale și cărbunele prin tehnologii cu valoare adăugată. România trebuie să investească pentru exploatarea națională a acestor resurse autohtone. AUR susține exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră de societăți românești și folosirea superioară a resurselor de cărbune prin tehnologii moderne (gazeificare).
„România are oricum una dintre cele mai scăzute rate de emisii de gaze cu efect de seră. Considerăm prematură renunțarea rapidă la sectorul carbonifer, cum a agreat guvernul român cu Comisia. România nu e pregătită să mărească atât de repede ponderea energiei din surse regenerabile, în condițiile în care avem resurse proprii de combustibili fosili care, folosind tehnologii adecvate, pot servi dezvoltării. Conform angajamentelor Comisiei, Pactul verde european ar trebui implementat asigurând condiții echitabile, ținând cont de specificitățile statelor membre, încât tranziția spre neutralitate climatică să fie sustenabilă social, ducând la dezvoltare economică, nu să adâncească decalajele de dezvoltare, cum vrea Klaus Iohannis”, a subliniat senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR.
Azi 80% din producția de energie electrică a Poloniei provine de la termocentrale pe cărbune, fiind țara cu cea mai mare dependență de combustibili fosili din UE. Ea a refuzat să reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, cerând tranziție până în 2060. Chiar și Germania renunță abia în 2038 la cărbuni, și asta alocând 44 miliarde euro – ceea ce noi nu putem face. De ce trebuie România să facă exces de zel? Doar ca să satisfacă ambițiile președintelui Iohannis și ale premierului demis Cîțu?