ANALIZĂ. Accesul României în Schengen nu trebuie condiționat doar de situația corupției

Primirea României în Spațiul Schengen nu ar trebui să fie analizată doar prin prisma acuzațiilor de corupţie, relevă un articol publicat de ziarul american New York Times.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 22.09.2019 - 20:56

România și Bulgaria nu au fost încă primite în Spațiul Schengen şi sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), fiind considerate membri de rang inferior al UE, explică articolul publicat în ziarul american New York Times.

Un argument cu privire la corupția din România este considerat a fi situația lui Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, care a fost condamnat și trimis în închisoare.

Pe de altă parte însă, România a avut o preşedinţie "de succes" a Consiliului Uniunii Europene "de succes" şi a făcut suficiente progrese pentru a merita să fie prezentă în structurile UE, subliniază jurnaliștii americani. Pe de altă parte, oficiali români exercită funcţii importante în NATO și în UE, unul dintre exemple fiind cel al diplomatului Mircea Geaonă, care a fost numit adjunct al secretarului general al NATO, subliniază New York Times.

Premierul Viorica Dăncilă s-a plâns de modul cum funcționează MCV, reclamând faptul că unii membri noi ai UE, precum Croaţia, nu sunt supuşi unei asemenea monitorizări.

"Dacă MCV ar fi valabil pentru toate statele membre, nu aş vorbi despre un standard dublu", declara premierul Dăncilă în luna iulie 2019.

Comentarii