Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ne cheamă pământul!

Marius Ghilezan 02.04.2020 - 07:43
Marius Ghilezan

Oamenii se tem, în aproape toate ţările, de consecinţele economice, de locurile lor de muncă, mai mult decât de pandemia de COVID-19.

Share

Pe măsură ce coronavirusul își continuă marșul forţat în lume, guvernele apelează la măsuri drastice de sănătate publică, cum ar fi distanțarea socială, pentru a diminua contagiunea, se spune în raportul “Înțelegând șocul economic al coronavirusului”, al specialiştilor de la Harvard Business Review. Totodată, studiul constată că reducerea fluxurilor de bunuri şi de oameni a dus la blocarea economiilor naţionale care va provoca o recesiune globală.
Contagiunea economică se răspândește acum la fel de repede ca boala în sine.
Strănută o ospătăriţă în Wuhan şi Wall-Street-ul face guturai. Acesta e efectul globalismului.
Politicienii, factorii de decizie, în loc să strige ca pe timpuri: “deschid fereastra, o închid, mulţumim din inimă partid,” au lăsat geamurile în bătaia vântului şi s-a produs catastrofa. Cioburile s-au înfipt nu numai în capul pieţele de capital ci şi a infantililor care ziceau că meteoritul va cădea lângă ei.

Nu există o strategie de redresare economică pentru că nu se cunosc încă toate daunele
 

Momentat economia mondială nu poate fi pusă la stetoscop şi ascultată. Previziuni sunt greu de făcut. Dimensiunile multiple ale crizei sunt greu de măsurat, iar unele particularităţi nici nu se cunosc.
Îşi vor putea reveni economiile naţionale după şocul din martie? Mulţi părerologi, puţini analişti.
La nivel global lumea se reinterpretează. Marile concerne de maşini americane produc ventilatoare pulmonare, dacă piaţa asta cere.
Vom mai reveni la ce a fost o dată?
Drumul nu are întoarcere. Se dă un reset, cuvânt plăcut preşedintelui Iohannis.
Turismul nu-şi va mai reveni. Lumea nu va mai avea nevoie de parfumuri scumpe. De cămăşi de fiţe şi de ciorapi cusuţi cu fir de aur.
Pentru o distanţare socială, termen ce va lua amplitudine, poţi să miroşi şi a clor, că nu se simte.
Piaţa de automobile va fi într-un regres total. Poate că şi domeniul imobiliar. Când nu ai bani te restrângi de la investiţii. Mulţi îşi reintepretează viaţa. Descoperă acum că pot trăi şi fără să se spargă în figuri, în ţoale de firmă.
Ceea ce s-a întâmplat în luna martie nu a făcut parte din niciun calcul de risc.
Un nou atac al virusului sperie. În Honk Kong şi Singapore au revenit valurile de infecţii.
Specialiştii de la Harvard Business Review văd o singura certitudine: orice încercare de prognoză eșuează lamentabil.
În SUA se vorbeşte despre 1,4 milioane de şomeri. În România, un stat de cincisprezece ori mai mic, şomajul tehnic depăşeşte milionul.
 
Vocile lumii:
”Timp de un an poți să gestionezi un deficit bugetar de 2-3 trilioane de dolari. Asta ar înseamna aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB), și nu s-ar întâmpla nimic, totul ar fi în regulă”, a precizat Nourile Roubini, “doctorul crizelor” vorbind despre finanţele SUA.

Florin Cîţu: “Vom investi 2% din PIB în economie.”


 
“Există un ghid de politici pentru gestionarea crizelor financiare, dar nu există niciunul de înghețare la scară largă a economiei reale,” studiu Harvard Business Review.

 

Avem sute de mii de pârloage
 
Dacă marile puteri au injectat bani mulţi în economie, SUA - 3 trilioane de $, Germania, 300 miliarde de Euro, la fel ca Franţa, în România sfârşitul firmelor private e mai predictibil ca vaccinul anti COVID-19. Guvernul Orban lasă economia românească să moară cu zile.
Recent a apărut un studiu: 37% din firmele din ţară şi-au suspendat activitatea, 11% au intrat în conservare minim 2 ani, iar 26% au ales să se desfiinţeze. Trist şi sumbru.
Fără niciun orizont, antreprenorii dau oamenii afară cu nemiluita. Nu depun la OJOFM-uri nici măcar actele pentru plata şomajului tehnic, fiindcă nu au încredere în autorităţi.

Ce vom face cu 1,5 milioane de şomeri?


La milionul predictibil de şomeri se mai adaugă cei peste jumătate de milion de diasporeni care, obligaţi de lipsa contractelor de muncă şi a asigurărilor de pensii sau de sănătate, vor redescoperi ce bine e să trăieşti simplu la ţară, cu mama sau cu bunica.
România e o Mamă Bună acum pentru cei din afară. Pentru acei cărora le era ruşine până mai ieri să recunoască străinilor că sunt români.
Cine să absoarbă această cifră gigant?
Nu e decât o singură cale. Reîntoarcerea la lucratul pământului.
Nu înţeleg de ce guvernul Orban nu accesează banii europeni pentru agricultură. Recent, Comisia Europeană a dat undă verde pentru fonduri destinate micilor ferme. Până la 100.000 de euro.
Dacă până acum era o ruşine să fii ţăran, nu mai ai de ales. Resursele naturale ale ţării trebuie exploatate.
Mă întreba recent un lider politic ce ar fi de făcut în timpul cel mai scurt după ieşirea din izolare. I-am răspuns sec: eu aş redeschide minele, aş demara lucrări ample de autostrăzi şi aş cultiva pământul.
Dacă prea multe predicţii despre economia mondială nu se pot face, un lucru este cert: Italia se va închide pentru stranieri. Un Itexit din UE e predictibil. Nici Spania nu se simte mai bine în gripa economică.


„Prin noi înşine” ar fi deviza de salvare


Am citit recent, o recomandare interesantă în revista “Agrointeligenţa”. Vlad Macovei cerea guvernului ca la un produs finit de un leu să pună alt leu, subvenţie şi apoi să bată palma.
Ca unul care trăieşte la sat, înţeleg foarte bine că stimulentele guvernamentale i-ar face pe ţărani să nu mai lase pârloage, în speranţa că vor vinde la preţuri de sute de euro metrul pătrat la dezvoltatorii imobiliari. A rivederci, Roma!
Să muncim pământul! Fără ură, fără dispreţ, va fi o soluţie. Nu numai de criză. Dar pentru asta ar trebui redeschise lanţurile lui Daea de comercializare a produselor româneşti.
Supermarketurile vând cât pentru cinci revelioane, iar brânza ţăranilor se strică în butoaie.
Nu avem de ales, decât să tăiem cozile lanţurilor de profit.  
O ţară poate trăi şi fără Penny sau Kaufland, dar fără laptele vacilor, mai greu vor putea creşte copiii.
Am încredinţarea că naşterile din ianuarie-februarie 2020 vor fi duble ca anul acesta.
Dumnezeu îndreaptă relele timpurilor. La fel ca după toate războaiele. Ştiţi ce frumos miroase pământul?
 
 

Comentarii

loading...