Traian Băsescu declară în interviul acordat României Libere că liderii sindicatelor poliţiştilor şi vameşilor ştiu mai multe decât spun în scandalul corupţiei de la punctele de frontieră şi cei reţinuţi ar putea proba că „regina se află printre liderii sindicali”.
Totuşi, şeful statului argumentează, pe baza informaţiilor obţinute de la serviciile secrete, că „în cele şase luni de supraveghere nu s-a descoperit nici un transfer de bani spre oameni politici, dar ancheta ne poate rezerva surprize”. Despre alegerile din PDL, programate pentru 14 mai, Traian Băsescu atrage atenţia că funcţia de şef al partidului trebuie despărţită de cea de premier, iar noua echipă de conducere ar trebui să-i includă şi pe Macovei, Voinescu, Preda, Ungureanu şi Baconschi: „De ce n-ar fi loc între cei 15 vicepreşedinţi de aceşti cinci oameni, pentru că n-au lipit afişe?”.
Şeful statului nu-i „scoate în afara jocului”, însă pe oamenii politici „fiindcă numirile de şefi de vame se fac cu influenţă politică”. În ceea ce priveşte partidul, Traian Băsescu remarcă lipsa de implicare a „greilor” PDL şi avertizează că viitoarea conducere a PDL ar trebui să atragă şi aripa reformistă. Totuşi, preşedintele Băsescu este de părere că Teodor Baconschi a greşit atunci când a cerut prin presă funcţia de prim-vicepreşedinte şi nu crede că va obţine o dispensă în acest sens. „Partidul nu se va rupe” explică preşedintele, nu doar fiindcă oamenii din PDL nu vor face acest lucru, dar şi fiindcă votul uninominal nu mai permite crearea de noi formaţiuni: e nevoie de o infrastructură serioasă, pe care o nouă formaţiune nu şi-o poate forma atât de repede.
Abuzurile din vămi ar fi putut fi descoperite şi pedepsite mai repede dacă DGIPI, direcţie cunoscută mai bine ca doi şi un sfert serviciul de informaţii din Ministerul de Interne funcţiona mai bine?
Traian Băsescu: E foarte complicat să spui dacă o astfel de operaţiune era posibilă mai devreme sau dacă trebuie întârziată. Din statistica pe care eu o am din 2005 până acum: sunt 51 de vameşi sub anchetă şi peste 100 de ofiţeri, subofiţeri de poliţie de frontieră. De fiecare dată, au fost încercări de flagrant sau reclamaţii cărora li s-a dat curs, acum s-a făcut o operaţiune mai complicată, renunţându-se la soluţiile clasice.
Deci, nu e prea târziu?
T.B.: Nu putem reproşa instituţiilor statului că din 2005 încoace nu ar fi fost încercări: dincolo de cifrele pe care vi le-am dat vă amintesc cazul Otopeni, cazul Ploieşti.
DGIPI a lucrat în aceste operaţiuni?
T.B.: Nu putem focaliza totul pe o singură instituţie. Acum s-a adoptat soluţia ca Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) să se infiltreze în sistem prin ofiţeri acoperiţi. DGIPI nu a fost implicată în această operaţiune.
Din cauza suspiciunilor care planează asupra acestui serviciu?
T.B.: Nu e obligatoriu ca toate instituţiile statului să fie implicate.
Totuşi, n-ar fi fost normal ca DGIPI să aibă informaţii despre cei care încurajau corupţia la punctele de frontieră?
T.B.: Toate instituţiile statului au semnalat situaţia din vămi.
Ioan Rus, spune că, pe vremea când era ministru de Interne (2000-2003), lucrurile erau ţinute sub control prin DGIPI.
T.B.: Când nu ştii ce se întâmplă poţi spune orice. Nu se poate spune că au fost perioade în care corupţia era mai mare sau mai mică la vămi: există o tradiţie a vămuitului frontierelor româneşti, de cele mai multe ori în favoarea vameşilor, nu a statului.
Documentul pe care l-aţi primit de la SRI în vară şi care a stat la baza operaţiunilor de la punctele de frontieră face referire şi la implicarea unor lideri politici?
T.B.: Nu şi pot să vă dau o veste proastă: în cele şase luni de supraveghere nu s-a depistat nici o legătură directă de transfer de şpagă de la punctele de frontieră către vreun om politic.
Şi totuşi dvs. aţi spus că speraţi ca operaţiunea să ducă şi spre vârful piramidei politice.
T.B.: Când spun acest lucru mă refer la numirile în funcţii, fiindcă la fel cum se ştia despre vameşi şi poliţişti de frontieră că îşi încasau foloase proprii din trecerea frontierei, la fel se spune despre şefii de vamă sau cei numiţi în funcţii că ar trebui să aibă nişte contribuţii. Sper ca ancheta să ne ducă la astfel de numiri. Eu fac însă o deosebire clară între a da bani să fii numit şi a primi din ce încasează vameşii în fiecare zi. În cele şase luni de supraveghere nu s-a descoperit un transfer de bani spre oameni politici, dar ancheta ne poate rezerva surprize.
În instanţă au fost declaraţii despre faptul că banii ajungeau la un partid politic şi la o persoană dintr-o instituţie a statului.
T.B.: Această declaraţie a generat şi afirmaţia mea că sper să se ajungă şi la omul politic, dar înţeleg că este vorba despre a da bani pentru a fi numit.
Partidele recurg în mod frecvent la astfel de metode pentru a-şi putea finanţa campanile?
T.B.: Eu nu ştiu că partidele, nu vorbesc doar despre PDL, să se finanţeze din vămi. Aş face o observaţie, fiindcă am văzut nişte feţe extrem de dubioase care susţin teoria conexiunii directe între vameşi şi partide. Colecta descoperită la punctele de frontieră a fost pusă sub semnul transferului către partid.
Sau oameni din partid.
T.B.: Eu cred că suntem în faţa unei reacţii de alt tip, pentru că după cum aţi observat, liderii sindicali au fost cei mai vocali când au vorbit de deturnare, acompaniaţi de trusturile de presă deţinute de Vîntu şi Voiculescu. E ceva putred la mijloc, nu pot pune degetul exact pe rană, dar este clar că ieşirile lor, care încearcă să arate spre zona politică, este un semn că vor să acopere ceva.
Şeful Prolex spune că a fost ameninţat cu moartea după ce sindicatul a făcut publică schema şahistă cu pionii care strâng direct banii din mită de la vamă, caii, nebunii şi tura, în persoana directorului Autorităţii Naţionale a Vămilor, regina şi regele care ar controla această caracatiţă a corupţiei.
T.B.: Dacă este vorba despre un fost şef de cadre la vamă s-ar putea să aibă multe pe conştiinţă şi poate ne spune şi altceva despre rege, regină, ture şi pioni. Poate ne spune şi cum făcea selecţia vameşilor. Se spune că ar fi destul de scump un post de vameş, iar liderul sindicatului care ne arată jocul de şah a răspuns ani de zile, poate ne spune ceva şi despre selectarea vameşilor.
Deci firele ar duce mai degrabă la liderii sindicali, decât la cei politici?
T.B.: Dacă rămânem în termeni şahişti, mă tem că regina se află printre liderii sindicali, dar probarea acestui lucru depinde foarte mult de cei care sunt arestaţi, dacă vor recunoaşte.
Şi regele unde se ascunde?
T.B.: Complicat, n-aş intra în schema lansată de un lider sindical, care a fost şef de cadre la vameşi. Eu nu scot însă oamenii politici în afara jocului, pentru că numirile de şefi se fac cu influenţa oamenilor politici, iar acest lucru este evident, că se petrece aşa.
Şi cu mită pentru aceste numiri.
T.B.: Probabil că da. Dacă e valabil ce spune şefa vămii de la Halmeu, probabil că da. Toţi ştim, dar nu putem proba. Aici e marea problemă: degeaba auzi din toate părţile şi nu poţi proba.
În cât timp credeţi că putem afla unde au ajuns cei 430 de mii de euro, care ar fi fost daţi ca mită, după cum rezultă din anchetă?
T.B.: Greu de spus, mai ales că nu e sigur că s-au dat. Eu, ca şef de stat, nu mă pot pronunţa. Ceea ce ştiu sigur şi nu de la procurori, pentru că nu discut niciodată cu procurorii, ci de la structurile de informaţii, este că banii strânşi la vămi nu ajungeau la un om politic.
Şi nici conexiunile nu duc spre un om politic?
T.B.: Cel puţin deocamdat, dar eu nu exclud politicul, pentru că numirile se fac cu influenţă politică, iar această influenţă politică se manifestă destul de distribuit: dacă în cazul Halmeu se face trimiteri către un anume partid, vedem în schimb că e de negăsit şeful de tură la vama Moraviţa, fost candidat PSD la primăria Nădlac şi că un fiu de senator PSD a fost arestat.
Vreţi să spuneţi că influenţele asupra punctelor de frontieră sunt transpartinice?
T.B.: Cel puţin în privinţa numirilor, da.
Fostul ministru de Interne Vasile Blaga spune că el l-a propus pe Radu Mărginean la şefia vămilor.
T.B.: Poate l-a susţinut, fiindcă din câte ştiu, ţine de ministerul de Finanţe Autoritatea Naţională a Vămilor. Exclud posibilitatea ca Blaga să-l fi susţinut pe Mărginean contra unei sume. Dacă l-a susţinut, l-a susţinut, fiindcă-l cunoştea.
După ce aţi aflat toate amănuntele despre poliţiştii de frontieră şi vameşii surprinşi într-o vastă încrengătură de corupţie, v-a părut rău că aţi răspuns pe un tot atât de dur Franţei şi Germaniei, atunci când au cerut amânarea primirii României în spaţiul Schengen?
T.B.: Nu, deloc. Eu cunoşteam operaţiunea de mult şi nu există nici o legătură între poziţiile Franţei şi Germaniei cu ceea ce se întâmplă.
Totuşi, această operaţiune a scos la iveală permeabilitatea frontierelor autohtone.
T.B.: Demonstrează vulnerabilităţi, dar accesul în Schengen este menţionat în tratatul de aderare şi menţionează doar pregătirea tehnică. Această operaţiune curăţă vămile de poliţişti şi vameşi incorecţi. Deci a fost parte a procesului nostru de pregătire pentru Schengen şi a fost declanşată de serviciile noastre de informaţii.
De SRI?
T.B.: Da, care a făcut culegerea de probe. SRI a venit cu informaţii mai demult.
PSD şi PNL încearcă să demonstreze că dosarul corupţiei de la punctele de frontieră este un dosar politic.
T.B.: Pentru Ponta şi Antonescu arestarea oricărui hoţ e un dosar politic.
Noua Alianţă PSD-PNL susţine că are de partea sa 67 la sută din electorat. În condiţiile în care PDL întârzie să se reformeze, îşi apără corupţii în Parlament şi tinde să aibă imaginea pe care PSD o avea în 2004, credeţi că noua alianţă social-liberală ar putea ajunge în 2012 la acest scor?
T.B.: Este discutabilă comparaţia, problema e că PDL nu are toate voturile necesare pentru a debloca dosarele Păsat şi Ridzi din Parlament, dar în acelaşi timp dosarele merg înainte. Parlamentul nu a încuviinţat arestarea lui Păsat, dar dosarul merge. Partidul are într-adevăr o problemă, dacă vrea să aibă credibilitate şi trebuie să-i excludă din partid pe cei doi care au probleme cu justiţia, fiindcă dosarele celor doi sunt pe cale să ajungă în instanţă şi cei mai mulţi parlamentari PDL chiar au votat pentru rezolvarea acestei probeleme, dar sunt în faţa a două eşecuri.
Deci PSD şi PNL au şanse să revină la putere după 2012.
T.B.: Să zică bogdaproste dacă nu pierd drastic alegerile.
De ce?
T.B.: Sunt prost conduşi, vor puterea, dar nu au soluţii şi program în afară de „jos Băsescu”. Ei vor puterea, nu vor să rezolve probleme.
Liderul PSD, Victor Ponta, mizează pe o moţiune de cenzură care să-l aducă în fotoliul de premier. Dacă ar cădea guvernul Boc, aţi accepta această soluţie?
T.B.: Nu poţi să accepţi un om imatur în funcţia de prim-ministru. Cum ai putea să pui prim-ministru pe unul care se duce la Piteşti cu Hrebenciuc, Năstase, Vanghelie să suţină neaplicarea legii în cazul unui membru PSD, preşedinte al Consiliului Judeţean. Nu poţi propune în funcţia de premier pe cineva care ameninţă justiţia, cum a făcut Ponta, care a împărţit justiţia în două: o parte care slugăreşte PSD şi alta independentă, care va fi rasă de pe faţa pământului.
Aţi căuta pe altcineva din PSD?
T.B.: Eu cred că PSD va mai sta mulţi ani în opoziţie.
Cam câţi?
T.B.: PSD mai stă în opoziţie şi ciclul electoral următor 2012-2016.
PNL intră la guvernare?
T.B.: Nu, rămâne în opoziţie.
Şi cine guvernează?
T.B.: Cei care vor câştiga.
Excludeţi posibilitatea ca PDL să intre în opoziţie înainte de alegerile de anul viitor?
T.B.: Dacă fac tot posibilul să intre în opoziţie sunt liberi să o facă.
Radu Berceanu declara că PDL va creşte cu şapte la sută în următoarele 48 de ore, după ce Vasile Blaga va fi ales preşedintele partidului. Credeţi că supralicitează?
T.B.: E lipsit de colegialitate.
Ar fi mai bine să rămână Emil Boc în fruntea PDL?
T.B.: E treaba partidului. Cred că trebuie să fie un preşedinte care să nu aservească partidul. Este singurul dintre partidele mari care nu s-a dus cu căciula în mână nici laVoiculescu, nici la Vîntu. PDL poate să guverna şi după 2012 dacă ia nişte măsuri în timp util, adică în această primăvară. Trebuie să recupereze mesajul anticorupţie prin acţiune, de exemplu, prin eliminarea celor doi parlamentari cu dosare penale, şi în al doilea rând, să nu ajungă să bată din călcâie când sună Vântu sau Voiculescu.
Vă temeţi că Vasile Blaga ar putea bate din călcâie?
T.B.: Nu mă tem de nimic, doar ştiu ceea ce ar trebui să facă PDL. S-a demonstrat că se pot câştiga alegeri şi împotriva voinţei celor două mari trusturi de presă şi cred că trebuie să credem că românii sunt mai deştepţi decât Vîntu şi Voiculescu şi lacheii lor
PDL ar trebui să disjungă funcţia de preşedinte al PDL, de cea de premier?
T.B.: E o dezbatere internă. Ar fi o soluţie.
Unii lideri din PDL cred, pe de altă parte, că dacă Emil Boc nu va mai fi preşedinte PDL, nu va mai avea autoritate în Guvern.
T.B.: Cred că dacă Emil Boc şi-a erodat autoritatea în interiorul partidului este, în primul rând, pentru că nu a avut timp să se ocupe de partid.
Soluţia cea mai bună ar fi să rămână premier?
T.B.: Partidul va decide, dar şi eu sunt de acord că trebuie desfăcută funcţie de premier de cea de preşedinte de partid în acest moment. Altfel, măsurile care s-au luat în 2010 nu s-ar fi putut lua cu un premier care nu era şi preşedintele celui mai mare partid din coaliţie. Politicienii trebuie să înveţe să se adapteze realităţilor. Realitatea acestui moment arată că ar fi bună o despărţire a celor două funcţii, fiindcă mai este de luat o singură măsură dificilă: Codul muncii.
Actualii lideri PDL ezită să accepte regulile de integritate pe care ar vrea să le introducă Monica Macovei în statutul partidului, fiindcă în acest fel oamenii cu dosare ajunse în instanţă sau cei care fac afaceri cu statul ar trebui să se retragă.
T.B.: Cred că atunci când un procuror trimite dosarul unui om politic în instanţă e bine să intervină o suspendare din toate funcţiile, inclusiv din partid, până la elucidarea cazului. Altfel vă pot spune că am fost un primar cu peste 500 de dosare penale, pentru că de câte ori aprobam o restituire, chiriaşul făcea o plângere penală împotriva mea.
Dar liderii ale căror dosare ajung la Înaltea Curte, cum e, de plildă, cazul primarului PDL, Gheorghe Falcă?
T.B.: Regula trebuie aplicată tuturor, fără discriminare.
Dacă nu reuşeşte să impună aceste reguli de integritate e un eşec al partidului sau un eşec al Monicăi Macovei?
T.B.: PDL cred că are deja astfel de reguli în statut, problema e dacă le aplică.
Conducerea partidului ar trebui să le aplice?
T.B.: Conducerea nu înseamnă doar Boc, ci şi Biroul Permanent, care-i include şi pe „greii” partidului: Vasile Blaga şi Adriean Videanu sunt acolo şi nici pe Radu Berceanu nu-l opreşte nimeni să participe. Cei trei au o influenţă foarte mare în partid şi au fost degrevaţi de funcţii administrative de cinci luni. Şi cu toate acestea nu se vede nici o îmbunătăţire a felului cum funcţionează partidul. Nu e un atac la nici unul dintre ei, fiindcă toţi cei din conducere sunt responsabili. De ce-ar merge mai bine partidul dacă Blaga ar fi preşedinte, când el este acolo în fruntea PDL. Ce s-ar întâmpla dacă n-ar mai fi Boc preşedinte sau Videanu prim-vicepreşedinte? Ar funcţiona la fel de prost ca şi acum, pentru că toţi aceşti oameni: Boc, Blaga, Videanu sunt în conducerea partidului, sunt primii trei oameni din partid.
De credeţi că aceşti oameni grei, pe care i-aţi menţionat, nu se implică?
T.B.: E greu de spus, aş fi tentat să cred că atât pot să facă. E plină piaţa de foarte mulţi oameni care l-au făcut pe Băsescu preşedinte: Adriana Săftoiu, Claudiu Săftoiu, Vasile Blaga. Fiecare dintre ei când au fost în situaţia de a-i face pe alţii ceva, n-au reuşit. Blaga n-a reuşit să se facă primar general în Bucureşti, deşi m-a făcut pe mine de două ori preşedinte. Eu am avut grijă să am întotdeauna o echipă pe care să o conduc: nu echipa să mă conducă pe mine, de aceea PDL a avut succes când a fost cu mine.
Acum credeţi că nu mai există o echipă în PDL?
T.B.: Cred că PDL a ajuns la procentajul care să-l facă din nou să se unească, să-l aducă din nou cu picioarele pe pământ, să-l aducă din nou la principii, să realizeze că se cunosc toţi demult, că-şi datorează carierele unii altora şi că doar împreună pot avea succes.
Se vorbeşte tot mai insistent despre crearea unui nou partid, eventual prin plecarea unei părţi a aripii reformiste, dacă aceasta nu-şi găsesc un loc la vârful PDL.
T.B.: Nu pledez pentru reformişti vs. vechea gardă. Eu pledez pentru împrospătarea echipei de conducere a PDL, chiar dacă sunt oameni care nu au crescut în partid. I-am avut consilieri pe Cristian Preda şi pe Teodor Baconschi, sunt oameni care-ţi pot furniza idei politice de cea mai mare valoare. PDL are nevoie de astfel de oameni, de Monica Macovei, Sever Voinescu, de Traian Ungureanu. De ce i-ar ţine deoparte? De ce n-ar fi loc între cei 15 vicepreşedinţi de aceşti cinci oameni, pentru că n-au lipit afişe?
Nu credeţi că este un pericol să se rupă partidul?
T.B.: Nu. Pericolul este de a nu face ceea ce trebuie pentru a se relansa.
Teodor Baconschi a spus că vrea să fie prim-vicepreşedinte PDL, dar Radu Berceanu i-a
explicat că e cam devreme.
T.B.: Cred că a avut dreptate Berceanu. Nu cred că-i cazul să anunţi ce funcţie vrei, fiindcă, pe de o parte, arăţi că nu înţelegi nimic din funcţionarea unui partid, pe de altă parte, poate că funcţia de prim-vicepreşedinte e greu de acordat cu dispensă de vechime.
S-au dat vreodată?
T.B.: S-au dat şi există în timpul meu o hotărâre, care nu a fost anulată, şi prin care se dau dispense cu aprobarea Biroului Permanent Naţional la participare în competiţia pentru funcţii de conducere. Deci Baconschi e acoperit, dar e o lipsă de abilitate să anunţi prin presă ce funcţie îţi doreşti, înainte de a discuta la partid despre acest subiect.
Ar fi o soluţie ca aceşti nou-veniţi cu idei reformatoare să candideze pe o moţiune condusă de Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3?
T.B.: Sub umbrela oricărui preşedinte de organizaţie teritorială, ar fi şi un semnal că PDL are capacitatea să accepte oameni valoroşi, fără a-i marginaliza doar fiindcă nu au vechime.
Cum ar trebui să fie viitorul şef al PDL, ca să poate readuce partidul pe linia de plutire?
T.B.: Poate fi oricine şi Boc, şi Blaga, şi Flutur, marea problemă este că şi PDL are aceeaşi problemă ca şi PSD sau PNL: nu are lidership. După Ion Iliescu nu a mai apărut un politician de mare calibru în PSD, în PNL, Tăriceau a fost cel mai important om politic, dar l-au abandonat. PDL e în aceeaşi situaţie, după Petre Roman şi Traian Băsescu nu au mai găsit pe altcineva.
Care e soluţia?
T.B.: O echipă în jurul unui preşedinte de partid. Alegerile viitoare prefigurează o premieră: alegeri fără lideri-locomotivă: nici unul dintre liderii partidelor actuale nu va putea trage partidul. Totul e să nu ai un lider care să nu te tragă în jos şi să nu se producă fracturi în PDL, fiindcă văd că Vîntu şi Voiculescu se străduiesc în acest sens: ba lăudând pe unii, ba acuzând pe alţii, ba inventând dispute între Blaga şi Băsescu. E evident că cele două televiziuni mizează pe fracturarea PDL, ca măcar o parte din PDL să fie ruptă din capacitatea de vot parlamentară a partidului. Sper ca liderii PDL să nu ia în seamă acest joc.
Spuneţi că PDL are şanse să câştige alegerile din 2012, dar România continuă să fie în recesiune, puterea de cumpărare scade, oamenii sunt nemulţumiţi.
T.B.: Trebuie să explic: nu există om politic care să-ţi poată da o pensie mai mare sau un salariu mai bun şi să nu o facă, dacă e posibil.
Şi va fi posibil până în 2012? Când vor putea trăi românii la fel ca în 2007.
T.B.: Nu putem să cheltuim bani cu populaţia mai mult decât produce România. Trebuie să ajungem la o creştere economică durabilă. Totuşi în 2010 exporturile au fost mai mari decât în 2008 şi totuşi veniturile şi bugetul de stat sunt mai mici decât în 2008, fiindcă nu se mai consumă pe credite date cu buletinul, salariile au fost ajustate, taxele din afaceri imobiliare au scăzut dramatic.
Când vor trăi românii ca în 2007-2008?
T.B.: În jur de 2014-2015. Totuşi au început deja să apară câteva semne pozitive: împotriva tuturor estimărilor. România nu va mai avea o creştere negativă în trimestrul IV al anului trecut şi vor ieşi calculele săptămânile următoare. S-ar putea ca din primul semestru al acestui an să începem creşterile pozitive.
