Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Preşedintele CNCD: Am primit AMENINŢĂRI la adresa persoanei şi a familiei mele

Sabina Fati 14.10.2012 - 20:25

Csaba Asztalos, şeful Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), confirmă că a fost ameninţat în plină stradă după ce i-a avertizat pe fanii echipei Steaua să renunţe la manifestările care pot fi ...

Share

Csaba Asztalos, şeful Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), confirmă că a fost ameninţat în plină stradă după ce i-a avertizat pe fanii echipei Steaua să renunţe la manifestările care pot fi interpretate ca discriminări. Preşedintele CNCD a fost hărţuit de patru persoane care i-au pus în vedere să lase în pace lumea fotbalului dacă vrea să le fie bine lui şi familiei sale.


Csaba Asztalos nu ştie cine i-a trimis pe cei patru mesageri, dar observă că se fac „presiuni", inclusiv „mediatice", pentru ca CNCD să fie adus „într-o stare nefuncţională". Preşe-dintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a avut mai multe luări de poziţie despre ma-nifestările rasiste de pe stadioane, dar a vorbit şi despre faptul că declaraţia lui Gigi Becali privind faptul că nu vrea să transfere un francez de culoare a ajuns nu doar în presa de la Paris, ci şi la UEFA, în plus declaraţia lui despre fotbaliştii homosexuali referitoare la bulgarul Ivan Ivanov a ajuns la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

În altă ordine de idei, cunos-cător al UDMR, Csaba Asztalos consideră că Uniunea nu a făcut anul acesta cea mai bună selecţie pentru alegerile parlamentare din decembrie. Din punctul lui de vedere, indiferent de viitoarea majoritate, va fi necesară şi implicarea UDMR, dacă puterea va dori cu adevărat modificarea Constituţiei. În ce priveşte pretenţiile politicienilor maghiari privitoare la schimbarea articolului 1 din Constituţie, Asztalos consideră că este vorba doar despre „un exerciţiu de comunicare".

E adevărat că zilele trecute, după ce aţi acuzat echipa Steaua de rasism, aţi fost agresat pe stradă?

C.A.: Da, am şi depus o plângere la poliţie şi despre faptul că mi-au sosit câteva scrisori scurte cu mesaj de ameninţare, pe adresa de mail a instituţiei, pe care le-am anexat acolo.

Scrisorile sunt anonime?

C.A.: Da, sunt în legătură cu ceea ce s-a întâmplat pe 10 octombrie în centrul Capitalei, când am fost ameninţat.

În ce fel?

C.A.: Am fost ameninţat verbal de patru persoane, care mi-au reproşat poziţiile mele legate de discriminările din fotbal. Au fost ameninţări la adresa persoanei şi a familiei mele, la integritatea noastră fizică, respectiv cuvinte jignitoare, legate de etnia mea, de activitatea mea publică şi, desigur, nu a lipsit „invitaţia" de a pleca din ţară - „afară cu bozgorii din ţară".

Cei care v-au agresat au încercat să vă bată?

C.A.: Au fost ameninţări verbale. Mergeam spre casă, când au venit spre mine mai mulţi indivizi, care mi-au atras atenţia că vom avea de suferit eu şi familia mea, dacă nu-mi văd de treabă.

E un semnal că aţi deranjat un teritoriu plin de interese financiare?

C.A.: Nu pot să-mi dau seama, dar cerinţa CNCD este foarte simplă: să avem un comportament decent şi nedescriminatoriu în sport. Chiar mai mult, am fost de bună-credinţă şi am informat cluburile în cauză atunci când ştiam că sunt aspru monitorizate de UEFA şi i-am avertizat asupra consecinţelor pe care le-ar putea avea comportamentele fanilor unui club sau altul. În ultimii doi ani am avut o serie de declaraţii foarte grave, care vin de la oameni din zona fotbalului şi au un statut ambiguu. Astfel de declaraţii ne-au pus pe noi în dificultate în relaţiile externe, iar România are un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Este vorba despre Gigi Becali?

Da, este vorba despre Gheorghe Becali, personal nu am nici o problemă cu dumnealui, dar fiindcă este o persoană pu-blică, este europarlamentar, lumea din afara ţării, dar şi din interior observă că declaraţiile sale nu respectă standardele minime ale regulilor democratice.

Potrivit presei sportive, unul dintre observatorii UEFA la meciul Steaua-FC Copenhaga, Marton Esterhazy, v-a contrazis, susţinând că la acest meci nu s-a constatat nici o plângere privind manifestările rasiste despre care aţi vorbit.

C.A.: Eu am constatat că unii jurnalişti sportivi nu cunosc modalitatea de lucru şi instrumentele UEFA în ceea ce priveşte monitorizarea rasismului. UEFA are astfel o organizaţie parteneră, care monitorizează meciurile de fotbal din perspectiva rasismului şi al nediscriminării. Cei care monitorizează aceste aspecte nu sunt cunoscuţi de cei care urmăresc meciul din perspectivă sportivă şi se menţine o confidenţialitate asupra acestor persoane, pentru a le asigura siguranţa. Aceşti monitori sunt vorbitori ai limbii ţării în care se face monitorizarea. Atunci când am vorbit de o plângere după meciul Steaua-Copenhaga, am vorbit despre aceşti monitori, iar UEFA nici nu confirmă, nici nu infirmă dacă primeşte sau nu plângeri, respectând în acest fel regulamentele acestei instituţii. UEFA poate să dezbată sau nu o astfel de plângere.

Credeţi că cei care controlează fotbalul românesc ar putea forţa schimbarea dumneavoastră?

C.A.: În România orice este posibil, inclusiv forţarea schimbării mele din funcţie, dar aceste probleme rămân. Ţinta nu este persoana mea, ci se doreşte aducerea CNCD într-o stare nefuncţională, să redevină o instituţie care face doar „fotosinteză" şi imagi-ne falsă. Trăim într-o lume globalizată, iar rasismul de pe stadioanele autohtone va fi detectat de UEFA sau de alte organizaţii, cu sau fără mine în fruntea CNCD. Informaţia circulă, nu noi am publicat declaraţiile pe care le fac baronii fotbalului, nu noi transmitem monitorizările către UEFA, nu noi bagatelizăm aceste chestiuni. CNCD este însă una dintre instituţiile statului care este nevoită să dea explicaţii referitoare la aceste fapte atunci când  ele sunt cerute din partea unor organizaţii internaţionale.

Declaraţiile făcute de Gigi Becali şi Dumitru Dragomir în legătură cu dumneavoastră vă forţează în vreun fel mâna, vă fac să vă gândiţi să plecaţi?

C.A.: Sunt, într-adevăr, presiuni susţinute şi pe cale mediatică. Zilele trecute am asistat de altfel la o manipulare foarte bine pusă la punct. Există şi anumite conotaţii politice în acest context, fiindcă fără nici o legătură se exploatează relaţiile dintre români şi unguri, exploatându-se falsa ideea că există o ameninţare continuă care vine dinspre comunitatea maghiară. Am o veste proastă pentru manipulatori: relaţia dintre românii şi maghiarii din România este bună. Nu este perfectă, dar nu trebuie să lăsăm ca perfectul să fie duşmanul a ceea ce este bun şi poate fi mai bun.

Aţi fost luat prin surprindere de Mihai Stoica, managerul echipei Steaua, care după meciul cu CFR Cluj a înfipt tricolorul românesc în poarta echipei ardelene doar fiindcă finanţatorul acesteia este maghiar?

C.A.: E un gest metaforic prin care se încearcă transmiterea unor mesaje. Eu nu am calificat în nici un fel gestul în cauză, nu suntem în prezenţa unei fapte care să implice vreo responsabilitate juridică. Vreau însă să spun acum ceva: steagul României este în egală măsură şi steagul meu şi al fiecărui cetăţean român, inclusiv al celor care aparţin unei minorităţi naţionale. Steagul României a fost şi este apărat şi purtat cu onoare şi de cetăţenii români de etnie maghiară, atât în sport, cât şi în alte domenii.

Domnul Paszkany şi echipa sa luptă sub culorile României, aduc puncte României şi sunt o echipă românească. Nu poţi să foloseşti steagul României împotriva cetăţenilor români, chiar dacă aparţin unor minorităţi etnice, să le trans-miţi mesajul că ei nu sunt nici măcar cetăţeni de rangul doi, doar să-i umileşti.

Cum vi s-ar părea apropierea lui Gigi Becali de PNL?

C.A.: Sunt într-o funcţie publică în care nu se cuvine să comentez mişcările politice, dar văd că spaţiul public o percepe ca fiind stranie. Este însă o opţiune transparentă şi alegătorul va evalua la vot asocierea.

După participarea UDMR în coaliţie cu PDL în perioada adoptării măsurilor de austeritate, credeţi că Uniunea va obţine la alegerile parlamentare din decembrie un scor mai mic decât de obicei?

C.A.: Depinde de participarea la vot. Dacă mobilizarea electoratului român va fi de peste 55%,
s-ar putea să fie probleme, fiindcă bazinul electoral al maghiarilor este fix şi chiar o participare bună a maghiarilor ar putea duce la obţinerea unui număr mai mic de mandate. Depinde, pe de altă parte, şi de elementul de emoţie din perioada campaniei electorale.

Vedeţi posibilă o asociere a Partidului Civic Maghiar (PCM) şi a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) cu UDMR înainte de alegeri?

C.A.: Este prea târziu. Sunt încercări de asociere între PCM şi PPMT, dar aceste două partide sunt expresia eşecului, a lipsei de asumare a responsabilităţii, a lipsei de alternativă, de idei, de oameni noi. Aceste alegeri sunt însă un test pentru UDMR acum, la schimbarea de generaţii, în care clasicii Uniunii intră, practic, într-un ultim mandat în care îi vor putea ajuta pe cei care au acum puterea în UDMR. Mă aşteptam totuşi la o selecţie mult mai competitivă în UDMR, chiar dacă vor apărea multe feţe noi după aceste alegeri.

De ce nu au mai funcţionat alegerile interne?

C.A.: Au avut loc, dar în foarte puţine organizaţii teritoriale a avut loc o adevărată competiţie şi impresia generală la aceste alegeri interne este că au fost făcute multe aranjamente şi rezultatul final a fost previzibil. În orice caz, selecţia nu mai este ce a fost în UDMR.

Vreţi să spuneţi că este mai rău decât în anii trecuţi?

C.A.: Vreau să spun că nu este o selecţie rezonabilă: se putea şi mai bine. Nu s-au prezentat competitori suficienţi la prealegeri.

Credeţi, aşa cum spune Laszlo Tokes, că legislaţia din România generează discriminări etnice şi confesionale?

C.A.: Legislaţia este la un nivel rezonabil, ea poate fi îmbunătăţită. Problema este că majoritatea rapoartelor realizate de organizaţiile din comunitatea maghiară sunt din păcate, doar rapoarte politice: nimeni nu se mai ocupă de drepturile omului şi toată lumea se ocupă de politică. Deci, comunitatea maghiară nu a mai produs rapoarte competitive pri-vind drepturile omului din 1996 încoace şi nu are un sistem de raportare a abuzurilor, nu are avocaţi care să apere victimele eventualelor abuzuri. Cea mai activă comunitate în acest sens este cea romă.

Ar putea fi o consecinţă a faptului că UDMR a stat mereu la putere din 1996 încoace?

C.A.: Este o explicaţie, fiindcă acest lucru a afectat capacitatea de autoorganizare a societăţii civile. UDMR a creat un cadru legislativ rezonabil în ceea ce priveşte drepturile omului, dar comunitatea maghiară nu a ştiut să umple cu substanţă acest cadru. Vreau să spun, de exemplu, că avem şcoli cu predare în limba maghiară, dar aceste şcoli suferă din punct de vedere al competitivităţii şi acesta este unul dintre motivele care-i determină pe mulţi maghiari să nu-şi mai dea copiii în sistemul de învăţământ maghiar. În comunitate nu se vorbeşte despre acest subiect, fiindcă nu aduce voturi, deşi nu mai este o problemă politică, ci una pe care comunitatea ar putea să o rezolve dacă s-ar implica şi dacă ar admite că există această problemă.

Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, a spus săptămâna trecută că îi doreşte UDMR o „opoziţie îndelungată". Credeţi că ar fi o soluţie mai bună pentru UDMR?

C.A.: Chiar dacă UDMR va fi în opoziţie, eu cred că va exista o legătură cu puterea, pentru că este o necesitate, pentru că reprezintă o comunitate importantă. Nu cred că UDMR va fi marginalizată într-o opoziţie clasică, ci mai degrabă într-una constructivă. Depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla la alegeri, dar vor fi momente când cei de la putere vor avea neapărată nevoie de UDMR, de exemplu la revizuirea Constituţiei.

UDMR va negocia din nou primul articol din Constituţie?

C.A.: Da, este vorba despre sintagma „stat naţional şi unitar", care constituţional vorbind nu poate fi schimbată, fiindcă avem o lege fundamentală rigidă, cum se spune în literatura de specialitate. Va fi din nou un act de „public relations".

Este un deziderat imposibil.

C.A.: Da, dar se va negocia în aşa fel încât dezideratul maghia-rilor să fie ascultat. După aceea se va discuta pragmatic despre ce fel de regim are nevoie România: parlamentar, prezidenţial, semiprezidenţial, dar şi despre reorganizarea teritorială.

Victor Ponta ar fi un premier convenabil pentru UDMR?

C.A.: Cred că da, de ce nu, în orice caz între UDMR şi Victor Ponta nu au fost arse încă toate punţile de comunicare.

Dinspre PNL au venit, pe de altă parte, o serie de mesaje naţionaliste.

C.A.: Deseori m-am gândit că PNL se transformă în comportament într-o formaţiune din care dispare L-ul de la li-beral şi rămâne doar un partid naţional, dacă nu cumva chiar naţionalist. Este însă doar un comportament trecător, caracteristic şi altor partide.  

Citește totul despre:

Comentarii

loading...