Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

„M-a întristat atacul lui Traian Băsescu“

Sabina Fati 15.12.2013 - 20:12

Monica Macovei, eurodeputat PDL, spune că nu i-a venit „să creadă că preşedintele Traian Băsescu, alături de care a dus bătălii politice grele pentru menţinerea statului de drept şi a instituţiilor anticorupţie”, a ...

Share

Monica Macovei, eurodeputat PDL, spune că nu i-a venit „să creadă că preşedintele Traian Băsescu, alături de care a dus bătălii politice grele pentru menţinerea statului de drept şi a instituţiilor anticorupţie”, a atacat-o „într-un mod atât de nedrept”.

Fosta ministră a Justiţiei explică, pe de altă parte, că rămâne alături de şeful statului fiindcă el „este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est”. Macovei declară că nu-l va ataca niciodată pe Traian Băsescu pentru că „nu este fair-play să te dezici de oameni alături de care ai luptat, ai împărtăşit aceleaşi valori şi ai realizat ceva bun pentru ţară”.

În ceea ce priveşte modificările la Codul Penal privind dezincriminarea conflictului de interese şi protejarea parlamentarilor în cazurile de corupţie, eurodeputata PDL crede că aceste lucruri au transformat România într-o ţară pe care partenerii ei euro-atlantici nu o vor mai lua în seamă şi că, „dacă aceste modificări vor intra în vigoare, atunci ar putea exista tăieri de fonduri” din partea Bruxelles-ului. Monica Macovei spune că nu a făcut nici un fel de compromis pentru a fi pe lista de europarlamentari la alegerile de anul viitor şi că nici n-ar fi avut motive să facă pentru că, potrivit statisticilor Parlamentului European, pe ultimul an a fost pe primul loc între cei peste 750 de europarlamentari din toate statele membre UE la numărul de rapoarte adoptate de plen.

Ce efecte vă aşteptaţi să aibă modificarea Codului Penal prin dezincriminarea conflictului de interese şi protejarea parlamentarilor în cazurile de corupţie?

M.M.: În primul rând, scăderea încrederii în România. Apoi, o dată cu pierderea încrederii, urmează eticheta de ţară instabilă, în care peste noapte se adoptă amendamente prin care cei aflaţi la putere se pun deasupra legii. Un efect concret este amânarea sine die a intrării României în Spaţiul Schengen, din păcate pentru cetăţenii ţării, pentru transportatori, pentru toţi cei care pot beneficia de facilităţile acestui Spaţiu de Liberă Circulaţie. Importanţa politică a României în UE scade foarte mult. Pur şi simplu USL a făcut ca România să nu mai fie o ţară pe care partenerii să o ia în seamă.

Premierul Victor Ponta a lăsat să se înţeleagă faptul că vor urma nişte reveniri, dar, în acelaşi timp, a răspuns dur atenţionărilor făcute de Statele Unite, secondat de ministrul de Externe, care a precizat că diplomaţii străini ar trebui să respecte protocolul diplomatic şi să comunice mai întâi pe canale oficiale, nu prin presă, ceea ce au de spus. De la Bruxelles tot aşa se vede ca o încălcare a regulilor diplomatice?

M.M.: Nu, în nici un caz. „Revenirea” la care se gândeşte premierul este deja irelevantă. De fapt USL s-a gândit să reia lucrurile abia după ce presa a făcut scandal, după ce guvernele occidentale au dat semne de îngrijorare, după ce Victor Ponta a primit observaţii până şi de la grupul socialiştilor europeni, deci doar după ce reprezentanţii români au fost traşi de urechi şi călcaţi pe bocancii cu care au călcat în picioare democraţia. O astfel de revenire nu mai are nici o importanţă, dar e clar că aceste modificări nu trebuie să intre vreodată în vigoare.

Adică nu vor fi reevaluaţi dacă revin?

M.M.: Nu, pentru că au arătat că nu este un accident, ci o acţiune pe care o repetă periodic, deci nu mai are nimeni încredere în ei şi în promisiunile lor. Singura soluţie este să-şi dea demisia Victor Ponta şi cei doi preşedinţi de la Senat şi de la Camera Deputaţilor. Iar reacţia lui Victor Ponta la criticile Ambasadei SUA a fost total deplasată. Nimeni nu va mai da doi bani pe el, pentru că ambasada nu a luat decizia de a critica amendamentele la Codul Penal din senin şi de una singură, ci după ce acestea au fost analizate la Departamentul de Stat din Washington DC.

Respectarea statului de drept este un principiu important pentru SUA, pentru că sunt afaceri americane în România, pentru că suntem în NATO. Deci încercarea lui Ponta de a trage o palmă Ambasadei SUA şi, implicit, Departamentului de Stat va avea doar consecinţe negative. Ponta nu mai are nici o legitimitate şi fiecare zi în care mai stă la Guvern aduce pagube financiare şi de imagine României şi românilor.

Apoi, pretenţia ministrului de Externe de respectare a protocolului este cel puţin exagerată, dacă ne gândim la reciprocitate: Parlamentul României adoptă modificările în Comisia juridică pe ascuns, în miez de noapte, a doua zi se pune pe agendă pe la prânz şi nimeni nu ştie nimic, aşa că amendamentele se adoptă foarte repede. Acest procedeu mişelesc şi nedemocratic avea nevoie de un răspuns prompt: ce puteau face ambasadorii? Să trimită scrisori, să aştepte să fie primiţi când are ministrul de Externe timp? De fapt, Titus Corlăţean ar fi vrut să-i împiedice să iasă public imediat.

Mai multe surse, citate în ultimele zile, susţin că printre cei care au pus la cale modificările aduse Codului Penal s-a aflat şi şeful grupului deputaţilor PDL, Mircea Toader. Ce va face partidul dacă se confirmă?

M.M.: Dacă se confirmă, este foarte grav şi ar trebui sancţionat şi schimbat din fruntea grupului PDL de la Camera Deputaţilor. Oricum, ar trebui făcută această schimbare, pentru că din grupul pe care îl coordonează doi deputaţi PDL au votat alături de USL pentru mutilarea conflictului de interese şi unul s-a abţinut. USL este un pericol permanent şi acţionează împotriva ţării, iar PDL nu poate fi părtaş nici măcar cu un vot la asaltul antidemocratic al USL.

Vor fi mai atenţi reprezentanţii CE cu banii des­tinaţi României după încercarea puterii de exonerare a faptelor penale ale demnitarilor?

M.M.: În primul rând, pentru că circulă informaţii mincinoase, eu nu am cerut ca România să nu mai primească fonduri. Este însă posibil şi logic să existe acest efect: dacă s-a dezincriminat conflictul de interese, înseamnă că miniştrii, primarii, şefii de consilii judeţene şi alte categorii au liber să fure nu doar din bugetul ţării, ci şi din fondurile europene.

De exemplu, până acum ar fi fost conflict de interese dacă un primar care are bani să repare un drum dă acest contract spre realizare firmei soţiei sale. După modificările aduse de USL, primarul poate să ofere contracte soţiei fără să mai fie pedepsit. La fel, şi miniştrii vor putea da contracte chiar firmelor lor sau ale rudelor, fără să mai poată fi pedepsiţi. Şi acesta este un motiv de îngrijorare pentru Bruxelles. Pe de altă parte, potrivit acestor modificări, parlamentarii nu mai răspund penal pentru luare de mită, trafic de influenţă şi pentru nici o infracţiune „de serviciu”, ceea ce înseamnă că parlamentarii nu vor putea fi vinovaţi pentru mai mult de un sfert din infracţiunile din Codul Penal.

Credeţi că vor fi diminuate fondurile UE pentru România?

M.M.: Nu ştiu, eu vă explic doar îngrijorările care există. Dacă aceste modificări intră în vigoare, atunci ar putea exista tăieri de fonduri. Dar şi intenţia USL de a crea superimunitate aleşilor şi de a înlesni furatul din banii publici şi europeni va fi luată în considerare. Nu mai există încredere în USL, care pare că s-a format numai ca să fure şi să distrugă justiţia.

Au mai fost încercări de acest fel printre nou- veniţii în UE?

M.M.: Nu.

De la Bruxelles cine este văzut ca responsabil pentru derapajele din ultima săptămână?

M.M.: Responsabili sunt prim- ministrul, ca lider al coaliţiei care se află la putere, dar şi preşedinţii celor două Camere. Vă aduc aminte că în Latvia, pe 27 noiembrie, prim-ministrul şi-a dat demisia după ce au murit zeci de oameni în urma căderii acoperişului unui mall, deşi el nu avea nici o legătură cu acea construcţie. E o chestiune de responsabilitate politică, necunoscută lui Ponta.

Liderii PSD continuă să aducă argumente în favoarea necesităţii unei legi a amnistiei şi graţierii. Se practică şi în alte state ale UE amnistierea şi graţierea în masă?

M.M.: Foarte rar şi numai după ce se face o analiză a structurilor condamnărilor şi după dezbateri publice în care lumea să-şi spună părerea. Este evident că interesul USL este să-i scape pe prietenii lor politici: am văzut că sunt 28 de parlamentari cu procese pe rol, peste 100 de persoane, (inclusiv primari şi parlamentari), cercetate pentru incompatibilităţi şi conflicte de interese.

De exemplu, dacă fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu va fi condamnat definitiv la pedeapsa pe care primit-o în fond (5 ani închisoare), ori Năstase, Ridzi, Dragnea sau mulţi alţi politicieni ale căror procese sunt pe rolul instanţelor de judecată ar fi condamnaţi la pedepse de până la 6 ani închisoare, aceştia nu vor executa nici o pedeapsă şi vor fi chiar amnistiaţi.

Amnistia şterge condamnarea din cazier şi anulează orice alte interdicţii, cum ar fi cea de a candida pentru o funcţie publică, lucru important pentru USL, care se bazează pe personaje penale. Amnistia se aplică în momentul intrării în vigoare a legii de amnistiere şi se aplică pentru toate faptele comise anterior legii, deci toate dosarele aflate în instanţe sau la parchete se închid şi, pentru faptele comise înainte de intrarea în vigoare a legii dar descoperite acum sau în viitor, procurorii nu vor mai avea voie să ancheteze şi astfel hoţiile sau corupţia vor fi îngropate de Ponta şi oamenii lui. Graţierea înseamnă iertarea de executare a pedepsei, deci cei care se află la închisoare pentru a executa pedepse de până la 7 ani vor ieşi, iar cei care vor fi condamnaţi la închisoare până la 7 ani nu vor intra la închisoare.

Recent, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei i-a cerut României să nu introducă insulta şi calomnia în Codul Penal. După decizia Curţii Cons­tituţionale de reincriminare a acestor fapte ce-ar trebui făcut pentru revenirea la normal?

M.M.: Eu am abrogat infracţiunile de calomnie şi insultă în 2006 şi, din punct de vedere juridic, un text abrogat nu mai poate fi „adus la viaţă”, cum a făcut Curtea Constituţională. Dar noul Cod Penal nu trebuia să conţină aceste prevederi şi încă nu e timpul trecut pentru a le scoate. Doar în regimurile dictatoriale îi trimiţi la închisoare pe oameni pentru delicte de opinie. Incriminarea calomniei şi insultei îi afectează mai ales pe jurnalişti. Este suficientă răspunderea civilă, adică plata unor despăgubiri. Oricum există o decizie a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei, în urma mai multor cazuri câştigate la CEDO de ziarişti români care fuseseră condamnaţi penal, prin care se spune clar că România trebuie să scoată din Codul Penal insulta şi calomnia.

Doi membri PDL, Mircea Toader şi Cristian Rădulescu, au semnat pentru diminuarea atribuţiilor ANI. Cei doi s-au consultat cu partidul înainte de a face acest pas?

M.M.: Nu ştiu dacă s-au consultat, dar eu, când am văzut că au semnat alături de USL, am solicitat preşedintelui PDL să le ceară acestora să-şi retragă semnăturile. La fel a făcut şi Cătălin Predoiu şi chiar în aceeaşi zi cei doi şi-au retras semnăturile.

Ar trebui să fie sancţionaţi în interiorul PDL?

M.M.: Da.

Traian Băsescu v-a criticat acum câteva zile. Este supărat că aţi rămas în PDL?

M.M.: M-a întristat acest atac şi nu mi-a venit să cred că preşe­dintele Traian Băsescu, alături de care am dus bătălii politice grele pentru menţinerea statului de drept şi a instituţiilor anticorupţie, mă atacă exact pe mine într-un mod atât de nedrept.

Repet, nu mi-a venit să cred, pentru că preşedintele ştie foarte bine, aşa cum ştie şi opinia publică, că împreună am luptat pentru independenţa justiţiei, pentru consolidarea unor instituţii, printre care DNA şi ANI. Doar de aceea mă atacă cu atâta înverşunare USL şi Ponta. Eu nu îl voi ataca niciodată pe preşedinte pentru că nu cred că este fair-play să te dezici de oameni alături de care ai luptat, ai împărtăşit aceleaşi valori şi ai realizat ceva bun pentru ţară. Chiar dacă uneori avem păreri diferite. Sunt alături de el, preşedintele este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est.

De fapt, preşedintele v-a acuzat că faceţi un compromis cu PDL pentru a prinde un loc eligibil pe listele care se fac pentru alegerile europarlamentare

M.M.: Nu fac niciun compromis.Nu am avut niciodată o discuţie în care să spun că rămân în partid doar dacă primesc un loc pe listă. Şi repet, pe lângă faptul că nu aş face asta, nici nu aş avea nevoie, clasamentul oficial arată că sunt de departe prima dintre toţi europarlamentarii români la numărul de rapoarte adoptate de plen. Pentru cine munceşte neostenit, ca mine, Parlamentul European nu este o sinecură.

Am luat şi voi continua să iau atitudine faţă de orice atingere a independenţei justiţiei şi luptei anticorupţie, indiferent din ce partid este, inclusiv din PDL, aşa cum am făcut recent şi cu modificarea statutului parlamentarilor sau a Codului Penal. Nu renunţ niciodată la principiile în care cred, nici la anticorupţie, nici la susţinerea procurorilor şi a judecătorilor independenţi şi curajoşi şi nici la reforma politică. Nu renunţ, indiferent de cât de tare sunt atacată. Ne batem cu USL în campania pentru alegerile europarlamentare şi pentru preşedinţia ţării.

Era bine să se fi unit dreapta înainte de alegerile europarlamentare, aşa cum şi-a dorit şi Traian Băsescu?

M.M.: Poate o fuziune pentru crearea unui mare partid de dreapta n-ar fi fost o idee rea, sau o alianţă, în prima fază. Mi se pare vital să găsim calea cea dreaptă spre unitate şi marş bine organizat împotriva răului pe care îl reprezintă USL.

S-a tranşat ordinea pe lista pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în luna mai, anul viitor?

M.M.: Nu, din câte ştiu eu. Nu există negocieri şi eu nu am făcut nici o înţelegere, nici un „blat” cu nimeni, şi acest cuvânt nici nu există în vocabularul conştiinţei şi acţiunilor mele. Nici nu am nevoie de vreo înţelegere.

Eu muncesc neostenit acolo, am rezultate. O arată clar statisticile: în 2012 am fost pe primul loc din cei peste 750 europarlamentari din toate statele memre UE la numarul de rapoarte adoptate de plen. Sunt eurodeputatul român cu cele mai multe rapoarte adoptate: astăzi 38, iar până la finele mandatului vor fi 40, am reuşit să negociez şi să creez majorităţi în Parlamentul European pentru fiecare dintre acestea, în condiţiile în care popularii europeni nu au majoritate.

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...