R.L. Cine sunt de fapt observatorii OSCE, aceşti „băieţi răi” cu care politicienii români se ameninţă unii cu alţii?
Andreas Nothelle: Misiunea de observare a alegerilor e formată din membri ai parlamentului, staf al parlamentului şi membri ai secretariatului internaţional al adunării parlamentare a OSCE. Eu fac parte din ultima categorie. Eu reprezint OSCEPA din Viena, sunt reprezentant special din partea lor şi îndeplinesc funcţia de expert tehnic. Eu şi colegii mei avem o îndelungată experienţă în observarea proceselor electorale în toate cele 56 de state membre ale OSCE, pe toată întinderea Europei, mai puţin Vaticanul, unde alegerile nu sunt chiar democratice, în America de Norda, Asia centrală şi Caucaz. Ne focusăm mai mult pe supravegherea alegerilor parlamentare, pentru că noi suntem o organizaţie parlamentară, în special în ţările aflate în tranziţie sau care încă întâmpină dificultăţi, însă totodată vrem să ne asigurăm şi că nu folosim standarde duble, motiv pentru care observăm alegerile şi în o parte din ţările vestic,e unde democraţiile sunt consolidate. Ultimele alegeri la care am avut misiune de observare înainte de a veni în România, sunt cele din SUA.
Citeşte şi: Cele 20 de zile decisive de după alegeri
R.L. Monitorizaţi şi alegerile din Germania, Franţa, Anglia?
Andreas Nothelle: OSCE observă alegerile în toate aceste ţări enumerate de dumneavoastră. Însă avem mijloace limitate, deoarece membrii parlamentului nu pot sta tot timpul departe de circumscripţiile lor electorale, motiv pentru care trebuie să ne focalizăm mai mult asupra anumitor ţări, însă prezenţa noastră la alegerile din SUA demonstrează că nu folosim standarde duble în monitorizarea procesului electoral. Statele Unite sunt în atenţia noastră de mai bine de 10 ani, am observat toate alegerile de acolo.
R.L. De ce aţi venit în România? Pur şi simplu ca o formalitate, pentru că supervizaţi alegerile din toată Europa, sau putem asocia prezenţa dumneavoastră aici cu scandalul din ultimele luni, care a izbucnit între partidele politice?
Andreas Nothelle: România este de interes pentru noi şi datorită discuţiilor politice care au avut loc, dar nu e ceva neobişnuit. Am avut observatori şi la alegerile din UK, aşa că nimeni nu trebuie să creadă că misiunea observatorilor noştri e prezentă aici doar pentru că este o ţară „dificilă” sau „periculoasă”. Adunarea Parlamentară e o organizaţie politică şi atunci când intri în atenţia mass-media, e mai uşor să te gândeşti să trimiţi o misiune de observatori în acea ţară. Dacă mâine se întâmplă ceva foarte interesant în Italia, ceea ce nu e deloc exclus, e posibil să mergem acolo, deşi preşedintele Adunării Parlamentare e de acolo, aşa că e firesc să îţi îndrepţi atenţia asupra unor ţări unde se întâmplă ceva şi desigur toată lumea a observat turbulenţele din România.
Citeşte şi Alegerile din România şi re-sovietizarea Europei de Est
R.L. Echipa de observatori OSCE numără 25 de persoane. Aţi venit toţi cu acelaşi avion, sau fiecare din altă parte a Europei? Care sunt procedurile când mergeţi în misiune de observare a procesului electoral dintr-o ţară?
Andreas Nothelle: Membrii Parlamentului de obicei vin din diferite părţi ale Europei, cu avioane diferite. Eu personal am venit la Bucureşti direct de la Dublin, unde am avut summitul anual al OSCE, până vineri, aşa că am venit direct de acolo. Colegii mei sunt aici de mai mult timp, însă eu am mai fost la Bucureşti şi în urmă cu o săptămână. Suntem cazaţi toţi la acelaşi hotel, Radisson şi avem deschis şi un birou în hotel. Am deschis acest birou pe 26 noiembrie a.c., pentru a ţine legătura cu autorităţile electorale precum Biroul Electoral Central, cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu alte entităţi de interes pentru noi. Suntem interesaţi de stabilirea de contacte cu partidele politice, cu ONG-uri. Precizez că până acum Adunarea Parlamentară a OSCE n-a mai participat niciodată ca observator la alegerile din România, ci doar aparatul tehnic al OSCE şi asta sporadic, în 2004 şi în 2009. Asta înseamnă că nu avem o reţea foarte dezvoltată aici, cum avem în alte ţări unde suntem o prezenţă constantă. Rezultatul pentru care n-am fost prezenţi ca observatori aici este pentru că România e o ţară democratică, fără urmă de dubiu. În alte ţări sunt probleme severe, este fraudă electorală, lucru la care nu ne aşteptăm aici.
Citeşte şi Observator la alegeri. Din culisele unei secţii de votare din Ferentari
R.L. În România se vorbeşte foarte mult despre fraudă electorală. La fiecare rundă de alegeri, politicienii sunt foarte vocali în timpul campaniei electorale şi după alegeri, acuzând fraude electorale. Cum comentaţi?
Andreas Nothelle: Acesta este un alt aspect. Se vorbeşte foarte mult despre fraudă în întreaga Europă de sud-est şi în fiecare ţară auzi aceeaşi poveste, aceeaşi sumă de bani plătită pentru cumpărarea unui vot etc. Ca observator OSCE trebuie să iei aceste acuze într-un mod sobru. Un coleg de-al meu, observator, obişnuia să spună: „Faptul că acest lucru s-a întâmplat în trecut, nu înseamnă că o să se întâmple din nou”. Perpetuarea acestor tiruri de acuze dăunează democraţiei şi procesului electoral, aşa că trebuie analizat fiecare caz în parte. Ceea ce mi se spune acum e că numărul de cazuri de mită electorală a scăzut dramatic de când legea electorală a fost modificată şi sunt investigaţii poliţieneşti acolo unde sunt suspiciuni. Văd postere peste tot, care avertizează cetăţenii despre fenomenul mitei electorale şi se pare că a avut un efect. Cel puţin toţi cei cu care am intrat în dialog până acum spun că lucrurile stau mult mai bine.
R.L. Cum să interpetăm faptul că până acum OSCE a trimis doar echipe tehnice de observatori, iar acum misiunea de obervatori vine din partea Adunării Parlamentare?
Andreas Nothelle: Avem o misiune limitată de observare a alegerilor. În mod normal echipa de observatori ar trebui să aibă între 45 şi 110 de membri din partea Adunării Parlamentare, la care se adaugă şi staful tehnic, însă la aceste alegeri din România suntem doar 25 de persoane şi analizăm doar un număr limitat de aspecte. Considerăm că nu e necesar să observăm un număr uriaş de secţii de votare, pentru că nu ne aşteptăm ca problemele majore să apară în secţiile de votare. În România problemele sunt mai mult la nivel politic. Însă nu vreau să spun mai multe despre substanţa observaţiilor noastre aici. E ceea ce vom spune mâine în timpul conferinţei de presă.
R.L. Când spuneţi interferenţa politicului în procesul electoral la ce vă referiţi? Are legătură cu campania electorală mascată?
Andreas Nothelle: Nu vreau să intru în acest subiect, pentru că îl vom exprima foarte limpede mâine, însă impresia mea e că problema principală constă într-o anumită atmosferă care a fost creată. Ambele tabere, care se luptă una cu cealaltă, pun presiune pe instituţii, pe care le percep ca fiind de partea lor, pe termen lung pot nu doar să dăuneze încrederii cetăţenilor în instituţii, dar pot duce şi la un fel de, cuvântul intimidare este prea puternic aşa că aş spune un fel de comportament diferit, care ar putea fi mai puţin bun decât ceea ce aveţi într-un sistem complet liber.
R.L. Campania electorală s-a încheiat oficial vineri. Sâmbătă a apărut un clip video pe facebook, în care şeful statului făcea nişte declaraţii cu iz electoral. Cum interpretaţi?
Andreas Nothelle: E scris în lege şi legea trebuie respectată. În ţara mea, Germania, nu avem o perioadă de „tăcere electorală” de acest tip. Eu nu cred că e esenţial pentru democraţie să existe o perioadă de „tăcere electorală”. Pentru democraţie e esenţial să se respecte legea şi sunt sigur că există amenzi şi alte tipuri de penalizări, însă astea sunt afaceri interne. Eu personal şi subliniez că asta e o opinie personală, fiindcă eu sunt şi avocat, eu cred că nu e bine să ai prea multe restricţii şi prea multe reguli, pentru că cu cât ai mai multe limitări, cu atât e mai probabil că unele dintre ele vor fi încălcate, după care toţi încep să vorbească despre cine a încălcat ce, uitând de aspectele esenţiale. Fundamental este să ai competiţie liberă între toţi oamenii care vor să candideze, votanţii să poată alege liber şi opţiunea alegătorilor să fie raportată corect şi să fie numărată în mod onest.
R.L. În Germania nu aveţi un moment de finiş al campaniei electorale, urmat de o perioadă de linişte electorală, înaintea procesului de vot?
Andreas Nothelle: Nu. În Germania avem o lege electorală mult mai puţin detaliată şi restricţii mult mai puţin elaborate. Ştiu că în România, în momentul de faţă aveţi o campanie foarte intensă împotriva mitei electorale, înţeleg asta din cauza lucrurilor care s-au întâmplat în trecut, dar observ când văd posterele şi când aud care e situaţia reală, că mergeţi prea departe. Dacă cineva oferă un pahar de vin cu scop electoral, poate ajunge în închisoare. Sunteţi foarte, foarte stricţi. România are reguli foarte severe pentru organizarea campaniei electorale, pentru acoperirea media a campaniei electorale. Eu sunt mai liberal în gândire. Scopul tuturor acestor reguli şi regulamente este doar să permită oamenilor să concureze liber, să aleagă liber şi ca alegerea făcută de ei să fie raportată în mod onest în vederea determinării rezultatului final. Nu există o relaţie de directă proporţionalitate între numărul de restricţii electorale şi nivelul democratic al alegerilor. Am fost în secţii de votare în unele ţări, chiar şi din regiunea voastră, unde lucrurile arată teribil de haotic, dar unde n-am nici un dubiu, din observaţiile mele, că la final va fi un rezultat corect al votului.
R.L. Cu câţi reprezentanţi ai partidelor politice v-aţi întâlnit în decursul ultimelor două săptămâni?
Andreas Nothelle: Deoarece staful nostru numără foarte puţini membri şi pentru că suntem de puţin timp aici, nu am avut atât de multe contacte pe cât ne-am fi dorit. În perioada campaniei electorale ne-am întâlnit cu patriu ONG-uri separat, dar desigur, ne-am întâlnit şi cu reprezentanţii ONG-urilor din secţiile de votare. În această dimineaţă am vizitat 11 secţii de votare (n.r. până la ora 11.00), că am început la 5.30 dimineaţa. În privinţa relaţiei cu partidele politice am fost un pic dezamăgiţi ieri. Am avut un singur partid politic care a venit la briefingul OSCEPA, deşi toate alianţele politice majore au fost de acord să vină. Ieri am vorbit cu câţiva reprezentanţi ai partidelor, care n-au explicat că s-au temut atât de mult că celelalte partide politice le vor acuza de încălcarea „tăcerii electorale”, încât au ales să nu vină la întâlnirea cu misiunea de observatori a OSCE.
R.L. Care e partidul care a venit la întâlnirea cu misiunea de observatori a OSCE?
Andreas Nothelle: Sunt ungurii şi pot să vă spun că au un expert foarte bun.
R.L. Cum arată ziua de azi pentru dumneavoastră, ca observator al alegerilor din partea OSCE?
Andreas Nothelle: M-am trezit foarte, foarte devreme. În România pregătirile de dinaintea deschiderii urnelor se fac la 6 dimineaţa, aşa că am încercat să fim la primele secţii de votare în perioada de pregătire. Eu personal m-am trezit la 5 A.M., asta după ce ieri, am plecat din Dublin spre Bucureşti la ora 4 A.M., deci nu am avut parte de prea mult somn în ultimele două zile. Cel mai adesea o astfel de zi se termină foarte târziu pentru noi, deoarece vrem să supervizăm şi numărătoarea voturilor şi în unele ţări numărătoarea poate dura la nesfârşit, ceea ce e teribil. Avem parlamentari în cadrul misiunii OSCE care, a doua zi după alegeri vin la micul dejun direct de la secţiile de votare, după o noapte albă. Astăzi sperăm ca, dacă suntem norocoşi, în cazul în care numărătoarea durează 2-3 ore după închiderea urnelor (n.r. la ora 21.00) cândva pe la miezul nopţii să putem merge la culcare. Evit să beau prea multă cafea, pentru că mi-ar deregla ritmul, însă în cele câteva minute cât ne ia să ne deplasăm cu maşina de la o secţie de votare la alta, profit şi închid ochii, trăgând un pui de somn de 10 minute.
R.L. Câte secţii de votare vizitaţi într-o zi?
Andreas Nothelle: Ne împărţim în echipe de doi şi inspectăm cât mai multe secţii cu putinţă. În oraş, unde distanţele între secţiile de votare sunt mici, inspectăm cam 20 de locaţii într-o zi, dar dacă mergem în mediul rural unde distanţele sunt mai mari între secţiile de votare, numărul e mai mic. Iar dacă găsim o secţie de votare unde lucrurile sunt „mai interesante”, zăbovim mai mult.
R.L. Vă perindaţi prin multe ţări, în misiunile OSCE observare a procesului electoral. Ce e atrăgător în „meseria” asta?
Andreas Nothelle: Pe lângă aspectele politice, cultura locului este unul dintre motivele pentru care parlamentarilor le place să observe desfăşurarea procesului electoral în diferite ţări. Participarea la o misiune OSCE e probabil cel mai intensiv mod de a cunoaşte o ţară într-un interval foarte scurt de timp, pentru că atunci când mergi într-o ţară ca să participi la o conferinţă, sau într-o călătorie aranjată, nu vezi mare lucru din ţara respectivă. Vezi doar nişte aparenţe, însă în cadrul unei misiuni de observare a alegerilor merg în şcoli primare, în multe ţări mergem în spitale şi închisori. Uneori însoţim urnele mobile în casele oamenilor şi vedem în ce condiţii trăiesc. Mergem nu doar prin marile oraşe, ci şi în zonele rurale, aşa că în foarte scurt timp, printr-o activitate intensivă, ne facem o idee foarte bună despre ţara respectivă.
R.L. Comparaţi calitatea constructivă a şcolilor din România cu ale şcolilor din alte ţări unde aţi supervizat alegerile.
Andreas Nothelle: Am văzut şi şcoli din Asia Centrală şi Caucaz şi pot spune că şcolile pe care le-am văzut în România şi sălile de clasă în care am intrat arată drăguţ, sunt la un nivel elevat. Însă nu am făcut adevăratul test până acum. Testul adevărului este atunci când voi merge la toaletă. Nu am avut până acum şansa să văd un apartament de bloc comunist din România, dar am vizitat apartamente din Polonia, din Rusia şi alte ţări.
R.L. Există o directă proporţionalitate între calitatea şcolilor, spitalelor şi locuinţelor dintr-o ţară şi gradul de democratizare a respectivei naţiuni?
Andreas Nothelle: În general ţările fragile au alegeri mai problematice, nu au competiţie liberă, au un lider autoritar şi un partid mare care deţine toată puterea.
R.L. Aţi apucat să simţiţi un pic din „gustul” României?
Andreas Nothelle: Cea mai intensă experienţă a mea legată de România datează din a doua jumătate a anilor ’90, când veneam aici în mod regulat, trimis de OECD, pentru a implementa împreună cu Camera Deputaţilor un proiect. Ştiu că există o diferenţă uriaşă între cum arăta Bucureştiul atunci şi cum arată azi. Probabil că locuitorii capitalei voastre nu-şi dau seama de asta, dar din afară se vede mult mai uşor. Tot referitor la experienţa românească, atât mie, cât şi colegilor mei ne place să gustăm cultura, inclusiv mâncarea ţărilor unde mergem în misiuni de obervare a alegerilor. Întotdeauna încerc să descopăr mâncărurile şi băuturile locale şi România e desigur parte a unei regiuni mai mari, cu influenţe din partea mai multor culturi, de la otomani la slavi şi italieni şi romani. Aveţi de toate. Cui nu i-ar plăcea asta? Sunteţi foarte pricepuţi la specialităţile din carne, în special la grătare, îmi place cum gătiţi vegetalele, dar şi micile tendinţe orientale din mâncărurile voastre.
R.L. Misiunile de observare a alegerilor din partea OSCE, în care vânaţi încălcările legii, au şi părţi amuzante?
Andreas Nothelle: O să vă povestesc una care s-a întâmplat chiar în această dimineaţă. Una din primele secţii de votare la care am ajuns avea un banner mare agăţat deasupra intrării, pe care scria: „Votează pentru mine”. Acest aspect în mod normal e interzis într-o secţie de votare, însă sub mesajul electoral cu pricina era o fotgrafie a lui Donald Duck.
R.L. Membrii secţiilor de votare se tem de dumneavoastră?
Andreas Nothelle: Nu. Sunt foarte relaxaţi. E un semn că procesul electoral din România a devenit deja o rutină. Sunt ţări unde lucrurile stau mult diferit. Atunci când intrăm în secţiile de votare oamenii încep să tremure.
CASETĂ:
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este o organizaţie internaţională pentru securitate. Se concentrează asupra prevenirii conflictelor, administrării crizelor şi reconstrucţiei post-conflictuale. Este formata din 57 de ţări participante din Europa, Mediterană, Caucaz, Asia Centrală şi America de Nord, acoperind spaţiul emisferei nordice „de la Vancouver la Vladivostok”. (Sursa: Wikipedia)
