Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Federalizarea României: exces electoral sau soluţie?

Sabina Fati 21.11.2012 - 11:57

Nu doar oamenii lui Tokes vorbesc despre federalizarea ţarii, ci tot mai mulţi români ardeleni par interesaţi de această idee, după ce toate guvernările de până acum, indiferent de culoare lor politică, fie au ocolit ...

Share

Nu doar oamenii lui Tokes vorbesc despre federalizarea ţarii, ci tot mai mulţi români ardeleni par interesaţi de această idee, după ce toate guvernările de până acum, indiferent de culoare lor politică, fie au ocolit modernizarea Transilvaniei, fie au eşuat în planurile lor din cauza diletantismului sau a corupţiei.

Pe multe forumuri de discuţie din mediul virtual, autonomia Transilvaniei sau federalizarea ţării nu mai sunt demult teme tabu, iar prima televiziune regionala din România, fondata la Cluj, între alţii de omul de afaceri, Arpad Paszkany şi socialiştii Ioan Rus şi Vasile Dâncu se ocupă de aceste subiecte, pe care le tratează cu destulă seriozitate. "Transilvania live tv" cultivă cu metodă patriotismul ardelean, superioritatea celor care locuiesc aici, influenţele austriece şi investiţiile de toate felurile de care s-a bucurat provincia înainte să fie alipită la România.

Conştientizarea faptului că ardelenii participă cu mai mulţi bani la bugetul de stat decât celelalte provincii istorice şi că în schimb guvernul de la Bucureşti alocă bugete prea mici pentru dezvoltarea regiunilor de vest este primul pas spre revendicări autonomiste sau federaliste. Teoretizarea acestor proiecte pe site-uri consecrate, nu toate detinute sau controlate de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, scoate la iveală necesitatea unor dezbateri, lăsând la o parte temerile nejustificate şi naţionalismele. Pe de altă parte aducerea în prim plan a subiectului, de către partidul lui Laszlo Tokes, în plină campanie electorală este periculoasă fiindcă, i-ar putea angrena pe extremiştii români, suflând vânt în pânzele liderilor anti-sistem, singurii care se află, de altfel în creştere, potrivit ultimelor sondaje de opinie.

Orice discuţie despre autonomia teritorială sau şi mai rău despre ipotetica federalizare a ţării îi face pe politicienii români, chiar şi pe cei mai raţionali, să se radicalizeze, fiindcă mitul statului unitar, sedimentat de propaganda ceauşistă a fost cultivat permanent după căderea comunismului. Aproape 20 de ani la rând rapoartele publice ale SRI menţionau astfel de pericole, fără să explice, însă care ar fi fost consecinţele ultime ale unor dezbateri pe această temă, mai cu seamă că în Europa există o tradiţie federalistă, iar Elveţia, Austria sau Germania funcţionează destul de bine.

Discuţiile în surdină despre federalism sau despre o autonomia regionala, care să depăşească deci ideea UDMR, care defilează doar cu Ţinutul Secuiesc, se duc în acest moment doar în spaţiul virtual şi doar la nivelul unor intelectuali ardeleni, în schimb în restul continentului tendinţa de fragmentare este evidentă: acum o lună la alegerile regionale din Spania, partidul independentiştilor başci, în care au fost păstraţi mulţi din militanţii organizaţiei teroriste şi separatist ETA, a câştigat alegerile şi se află pe primul loc în Parlamentul local; premierul Cataloniei, cea mai bogată regiune a Spaniei, a promis că va organiza un referendum pentru independenţă, chiar dacă Madridul nu va fi de acord ; în Marea Britanie premierul David Cameron a acceptat organizarea în 2014 a unui referendum pentru independenţa Scoţiei; în Belgia, Flandra bogată vrea să părăsească federaţia pentru a nu mai împărţi surplusul cu valonii, în vreme ce în Italia regiunea de Nord, Padania are acelşi tip de frustrări

În România nu s-a pus problema fragmentării, ci mai degrabă a adăugirii, dacă luăm în serios predicţia de acum doi ani a preşedintelui Traian Băsescu despre o eventuă reunire cu Basarabia în următorii 25 de ani. În aceaşi timp ardelenii sunt pregătiţi subliminal să ceară într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat cel puţin autonomia provinciei lor, luând în seamă sfatul uitat dat de Ion Luca Caragiale acum 100 de ani: "sunt, mai ales pentru voi, ardelenii şi ungurenii, foarte periculoase daravelile cu soiul acesta de români din regat, crescuţi la şcoala perversităţii şi distrucţiunii (...) o şcoală care are multe asemănări cu un ospiciu de alienaţi, grandomani, persecutaţi, deprimaţi, furioşi şi, între ei, cuminţi mişei, care de dragul şcoalei şi de pofta scandalului se prefac nebuni".

Nemulţumiţi de corupţia oficialilor centrali de la Bucureşti şi de oamenii lor de casă ajunşi în posturi cheie din oraşele ardelene, de prestaţia partidelor din ultimii 20 de ani, de incapacitatea acestora de face măcar autostrada Transilvania din 2004 până acum, deşi aveau la dispoziţie aproape 3 miliarde de euro, mulţi români şi maghiari ardeleni se vor gândi din ce în ce mai serios la soluţia autoadministrării provinciei lor.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...