Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

La greii lumii, corupţia nu ucide

Marius Ghilezan 10.12.2019 - 09:50
Marius Ghilezan

Companiile mari, acuzate de corupţie plătesc, nu fac puşcărie. Şi nu merg la moarte, ca la noi. Anticorupţia, în ţările civilizate, nu este folosită pentru lichidarea unor jucători de pe piaţă, cum s-a întâmplat cu sutele de firme româneşti.

În efortul de reconfigurare a ordinii mondiale, mai ales SUA au instituit setul de acţiuni judiciare împotriva celor acuzaţi de criminalitate economico-financiară. Administraţia americană are interesul unei Românii stabile cu lideri capabili să mențină frontul est-european pe linia convenită cu Rusia, în așa fel încât un alt august 1939 (data Pactului Ribbentrop-Molotov) să nu mai aibă loc. Numai că lupta anticorupţie, de tipul pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, s-a compromis de vajnicii luptători de tip Onea sau Portocală, plus că după cele două vizite ale preşedintelui la Casa Albă s-au cam terminat urmăririle penale împotriva vreunui angajat al corporaţiilor americane, de asta se prinde şi femeia de serviciu de la Oracle, acolo unde s-a comis “fapta, dar fără făptuitor.”

Agenţiile de presă relatau ieri că Ericsson, compania de telecomunicaţii mobile, a convenit să plătească peste un miliard de dolari pentru închiderea unor investigații de corupție, inclusiv una legată de mituirea unor oficiali guvernamentali, a informat Departamentul de Justiție al SUA, conform Reuters.

 Arestat pentru "milă" la cântar. Toleranţă zero la corupţie

Tot ieri, DNA a comunicat presei că şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara, fireşte PSD, a fost săltat cu mascaţii pentru că a comis-o. Lua, prin reprezentanţi, câte 100 de euro pentru necântărirea corectă a camioanelor în punctul din vamă.

 Revenind la marea corupţie, ING, o corporaţie de top din Olanda, a preferat să plătească o amendă penală de aproape 800 de milioane de euro, pentru ca directorii să nu fie deferiţi justiţiei. Tot în acelaşi timp, surse guvernamentale româneşti, relatau că premierul ţării lalelelor, Mark Rutte, a venit să facă un pushing la guvern pentru o companie olandeză

Anul trecut ING Bank Olanda şi-a recunoscut vinovăţia privind operaţiunile de criminalitate financiară (spălare de bani) derulate de clienţi ai băncii.

Recunoasterea vinovăţiei a venit “la pachet” cu o amendă de 900 de milioane de dolari (775 de milioane de Euro) pe care banca a agreat să o plătească pentru ca procurorii olandezi, ajutaţi de cei americani, să nu continue urmărirea penală a băncii.

Ericcson, conform depeşelor de presă, ar fi mituit de-a lungul mai multor ani oficiali ai guvernelor din țări, precum China, Vietnam și Djibouti. Totalul plăților convenite de Ericsson includ o amendă penală de peste 520 milioane dolari, plus 540 milioane de dolari care vor trebui plătiți în contul Comisiei pentru valori mobiliare americane (SEC) într-o speță conexă.

Degeaba are set de principii etice
 
“Corupția este dăunătoare din mai multe motive. În primul rând, este un obstacol considerabil pentru dezvoltarea economică și socială din întreaga lume. Reține dezvoltarea durabilă și adesea afectează cel mai mult comunitățile sărace. Din perspectiva afacerilor, corupția subminează concurența echitabilă, împiedică inovarea, crește costurile și prezintă consecințe juridice și reputaționale grave.
 
Ne angajăm să câștigăm afaceri pe merit, capacitate și echitate și să acționăm energic pentru a corecta orice nereguli pe care le întâlnim. Ericsson se străduiește să fie un promotor responsabil și relevant al schimbărilor pozitive în cadrul comunităților și societăților în care ne desfășurăm activitatea. Ca parte a acestui angajament, lupta și prevenirea corupției sunt o prioritate ridicată,” asta scrie pe pagina de internet a companiei.
 
99.500 de angajaţi ai Ericsson au urmat traininguri care să-i înveţe cum să se ferească de practici ilegale.
 

Compania a recunoscut că a dat mită 
 

Compania şi-a recunoscut vina că a încălcat legea privind practicile de corupție (FCPA), începând cel puțin cu anul 2000 și până în 2016, angajându-se într-o schemă de dare de mită și falsificare de date contabile și registre.

"Anumiți angajați din unele piețe (țări – n.r.), unii dintre aceștia fiind directori pe piețele respective, au acționat cu rea-credință și nu au reușit să pună în aplicare controale suficiente", a declarat CEO-ul Ericsson, Borje Ekholm, într-o conferință cu investitorii ce a avut loc sâmbătă.

"Consider ce s-a întâmplat ca fiind un capitol complet inacceptabil și extrem de supărător din istoria noastră", a subliniat el.

Aceeaşi reţetă s-a aplicat şi la Microsoft România. Nimeni nu a plătit pentru că după simple intervenţii “sub drapel” “fapta nu există.”

 

Care a fost schema folosită de Ericsson
 

Compania de telecomunicaţii, Ericsson, nu a dat mită directă oficialilor, ci a folosit firme locale de consultanţă pentru a transfera sumele respective unor terțe părți.

Una dintre subsidiarele firmei, Ericsson Egypt, și-a recunoscut vina fiind acuzată de conspirație pentru încălcarea prevederilor anti-corupție ale FCPA.

Ericsson a declarat că și-a revizuit programul anticorupție și a luat măsuri pentru îmbunătățirea eticii în companie și conformarea cu programul respectiv.

Aceeaşi schemă a fost folosită şi în România de către companiile străine mulţi ani la rândul.  

Prima acţiune de corupţie de după ’90 a fost realizată printr-o schemă similară. Motorola a vândut prin intermediarii români echipamente de comunicaţii Armatei Române. Preţul acestora a fost de zece ori mai mare. Procurorii militari au inculpat zece persoane, printre care şi pe Victor Atanasie Stănculescu, fost minis­tru al apărării, iar prejudiciul stabilit în sarcina acestora se ridica la 6.172.509 dolari. Surprinzător, MApN şi BCR nu s-au constituit părţi civile în dosarul respectiv, nereclamând vreo pagubă.

Cei zece inculpaţi au scăpăt însă de pedeapsă pentru simplul motiv că, după ani întregi de amânări a procesului penal, răspunderea pentru fapta lor s-a prescris.

Curios este că, ani mai târziu, în 2007, într-un caz similar, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a achiziţionat aparate Motorola Tetrapack, pentru suma de 24 milioane de dolari, tot printr-o firmă intermediară, şi nu direct de la producătorul Motorola Israel Ltd., şi ca să vezi, minune, procurorii nu au mai întocmit niciun dosar penal. Responsabilii armetei poate că au dat tainul şi nu s-au mai făcut vinovaţi de către “justiţia independentă.”

Crima de la Astra Asigurări

A urmat afacerea secolului cu Microsoft. S-au achiziţionat programe cu preţuri astronomice. Ceea ce s-ar fi dorit a fi procesul secolului s-a fâsâit. Procurorii au pus batista pe ţambal.

Greii mondiali sunt iertaţi când greşesc sau în ţările cu justiţie adevărată sunt puşi să plătească pentru acestea. În alte părţi, anticorupţia e folosită în sens invers: pentru scoaterea unor firme sau personalităţi de pe piaţă.

Fiindcă nu a vrut să predea Astra unui companii austriece, Dan Adamescu a făcut puşcărie. Şi a murit acolo. Un anumit prim ministru, interesat de tranzacţie, îi transmitea săptămânal mesaje prin intermediul televiziunilor: “există cineva care nu ştie să piardă.” Şi şi-a pierdut viaţa. Alături de el, DNA, conform calculelor jurnaliştilor specializaţi pe justiţie, au mai murit încă 14. Acel prim ministru vrea din 2024 să fie preşedinte. 

 

Anticorupţia americană e deci pe bani, nu cu luarea de vieţi.

 

Comentarii

loading...