Există premisele reîntoarcerii militare a Franței în Marea Neagră, după aproape 170 de ani de la victoria din Războiul Crimeii. Élysée-ul e în flăcări. Presa britanică vorbește chiar de o declarație de război. Ecoul noilor provocări militare n-a ajuns încă la București.
Înainte de a a comenta ultimele evenimente militare, ar trebui să ne reamintim despre Conferința de Pace de la Paris din 1856, care a pus capăt războiului dintre Rusia și alianța militară a celor trei imperii: otoman, francez și britanic. De atunci, Marea Neagră este neutră din punct de vedere militar. Mai are rost să ne reamintim premisele unirii Moldovei cu Țara Românească? Despre cum Franța ne-a fost aliat și în primul război mondial? Și după Revoluție?
În contextul retragerii intereselor anglo-americane din zona Mării Negre, Franța are toate premisele de a se reorienta spre gurile Dunării, pe care le-a eliberat de jugul țarist și de visul de mărire al lui Petru cel Mare.
Citește și: Uluitoarea călătorie de 95 de ani a amiralului Budiș
Vacarmul creat de galeriile liberalilor progresiști, în disputa cu cele ale loialiștilor echipei Orban nu a lăsat să se audă sonorul declarației istorice a lui Clément Beaune, însărcinatul cu afaceri europene al guvernului de la Paris, făcute la București: “NATO nu ne va mai asigura securitatea europeană.”
SUA se retrag din Europa. Pas cu pas
În condițiile retragerii trupelor americane din perimetrul Mării Negre, Franța îi va lua locul. Când afirm asta mă bazez pe două aspecte. Dintr-o primă perspectivă, la marele concert al lumii nu rămân niciodată locuri neocupate. Din a doua, reorientările strategice ale Administrației Biden pentru izolarea Chinei, într-un cuncubinaj evident cu Rusia noului țar Putin, ultimul asalt diplomatic din spațiul indo-pacific și lipsa de interes asupra Crimeei de azi, toate ne duc spre ideea că SUA se va retrage militar nu numai din Marea Neagră, ci și din întreaga Europă.
Faptul că nimeni nu a comentat declarația lui Beaune, făcută în fața unor mulți studenți și ziariști, nu ne miră. UM-urile de presă sunt încă arondate Ambasadei americane de la București, condusă în prezent de un fost portar.
Ne-am întrebat de ce Klaus Iohannis a trebuit să-l întâlnească pe Emmanuel Macron într-o pădure elvețiană și nu într-o vizită de stat? Sursele susțin că cei doi nu au căzut de acord asupra politicilor comune.
Nervi la Élysée
Franța e nervoasă la maxim. Mai ales după ce Australia, stat controlat de Administrațiile succesive ale SUA, a reziliat contractul de 56 miliarde de euro, pentru construcția submarinelor. Faptul că peste 20.000 de lucrători francezi au rămas fără loc de muncă e mai puțin evident.
La București, încă nu s-a aflat că Franța, aliata noastră istorică, și-a retras ambasadorii de la Canberra, Londra și Washington.
România nu are nicio reacție
În îndepărtatul spațiu indo-pacific s-a creat un parteneriat strategic – fără precedent – între Australia, SUA și Marea Britanie, numit „Aukus,” pentru a contracara ambițiile expansioniste ale Chinei.
Faptul că australienii doresc să achiziționeze submarine cu mașini de combustie nucleară, devenind a șasea putere mondială de gen din lume, nu reprezintă o știre pentru analiștii militari din UM-urile de presă.
Rareori Franța a cunoscut o astfel de umilință diplomatică și comercială.
The Telegraph: „Declarație de război”: pactul nuclear secret al Regatului Unit a orbit elita Europei
Indignare la Paris și Berlin, în urma apariției alianței Aukus, pentru a contracara amenințarea chineză
Pactul secret, care scoate FRANȚA din joc
„O decizie unilaterală, brutală, imprevizibilă,” a etichetat momentul ministrul pentru Afaceri Externe, Jean-Yves Le Drian, vizibil furios că aliatul american i-a șterpelit nu numai un contract serios, ci și a renunțat la o alianță istorică.
Furia e cu atât mai mare cu cât autoritățile franceze nu au fost anunțate în prealabil, notează presa franceză.
Un eveniment prezidat de Joe Biden la Casa Albă, în prezența primului ministru australian Scott Morrison și a omologului său britanic, Boris Johnson, fără ca premierul Franței să fie invitat, este o premieră în ultimii 50 de ani.
Cu această ocazie, Statele Unite, Marea Britanie și Australia au anunțat lansarea unui nou parteneriat de marcă.
Franța nu este doar jignită, ci de-a dreptul umilită de noua conjurație a marilor puteri militare. Ce? Industria franceză nu putea pune mașini nucleare pe submarine? Interesul e altul.
SUA dau semne tot mai evidente de retragere din Europa, cel puțin la nivel militar
Dacă în Europa, Germania are supremația industrială, Franța, pe cea militară. Nu de puține ori, guvernul de la Paris s-a plâns de slaba înzestrare militară a Uniunii Europene.
De acum înainte, vom asista la o nouă dinamică a mișcărilor tectonice ale dispozitivelor militare. Franța va prelua politica maritimă integrată de apărare a Europei.
De data aceasta, Rusia nu mai e ostilă Turciei. S-a împrietenit cu Germania! Iar Franța pare pentru necunoscători pe nicăieri, în condițiile înghețului diplomatic al Parisului cu Ankara, după invadarea Siriei de către armata turcă. Parcă niciodată nu au fost mai mari tensiunile dintre cele două mari puteri militare, Franța și Turcia, care altădată erau aliate și au permis neutralitatea Mării Negre.
Timpul ne va răspunde la întrebarea: va renunța Franța la supremația sa nucleară sau va prelua amiralitatea europeană?
Cărțile se pun de-abia acum pe masă. Din toată ecuația lipsește România, chiar dacă are drepturi legitime la Marea Neagră. În Administrația prezidențială, consilierul pe siguranță națională nu mai poate ține capul sus, după ora 12.00. Trăim o criză de destin, cum nu vă imaginați.
Vocile lumii
Bruno Daroux
Analist
France 24
„Există o formă de inconsecvență în politica externă a lui Joe Biden,” analizează Bruno Daroux, cronicar internațional pentru France 24, ultimele evenimente din îndepărtatul orient. „Președintele american a promis că va crea o diplomație bazată pe alianțe și pe valori, diferită de cea a lui Donald Trump.”
