Curentul european antiputinist se pare că n-a prins în Ungaria și Serbia. În țările vecine, duminică, 3 aprilie 2022, lumea merge la vot. Sondajele indică: “putiniștii” sunt favoriți.
Sigur că astfel de încadrări de formă, dictată de rețelele internaționale progresiste, nu sunt percepute întocmai de către unguri sau sârbi.
În timpul campaniei electorale, atât președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, cât și Viktor Orbán au fost ținta propagandei globaliste, desfășurate sub spectrul crizei războiului din Ucraina. Astăzi, popoarelor li se arată un șablon. Și turma n-are nimic împotrivă.
Dacă în Serbia au loc alegeri anticipate pentru președinție, parlament și administrația locală, în Ungaria, doar alegeri parlamentare la termen. Pentru a-și întări poziția în opțiunile electorale ale maghiarilor, Viktor Orbán organizează simultan și un referendum despre drepturile LGBT.
Există o serie de puncte comune ale celor două campanii electorale.
„Putiniștii” sunt favoriți. Vučić îl copiază pe Viktor Orban
Aleksandar Vučić, de doar zece ani la putere, l-a copiat de multe ori pe Viktor Orbán (cu trei mandate), în modul de organizare al statului și la acapararea principalelor instituții media. Amândoi s-au întâlnit recent cu Vladimir Putin. Marele atu al celor doi este că primesc gaz aproape gratis, așa cum și recunoștea deunăzi șeful statului sârb.
Mesajele lor de campanie au semănat leit. “Să păstrăm pacea și securitatea!” Ambii se bucură de un imens sprijin electoral din partea cetățenilor aflați în diaspora.
Un sondaj recent al unei instituții din Cluj-Napoca, finanțată de Budapesta, evidenția că 90% dintre etnicii maghiari din Transilvania vor vota cu FIDESZ, partidul lui Orbán. În zonele locuite de maghiari în Intercarpatica (regiune din sudul Ucrainei) procentul este și mai mare.
O știre recentă, folosită ca vector de comunicare, evidenția că administrația Orbán a construit și reparat peste 9.000 de școli și grădinițe pentru comunitatea maghiară din Ucraina. Printre altele fie spus, românii au făcut doar două lângă Cernăuți, prin grija primarului sectorului 4, Daniel Băluță.
Mai multe ONG-uri de rețea clamau că au fost aduși etnici sârbi cu autobuzele din Muntenegru și Kosovo la Belgrad, pentru a li se da cetățenie, în schimbul votului pentru partidul lui Vučić, susține Europa liberă.
Sondajele indică o favorabilitate de 70% pentru Partidul Progresist al președintelui Serbiei, aflat în funcție.
citește și: Prima victimă a statului băsist: Mona Muscă
Dacă în Serbia opoziția este divizată, majoritatea partidelor provenind din Partidul Democrat, care a condus aproape zece ani țara, după anul 2000, în Ungaria s-a organizat un bloc comun împotriva lui Viktor Orbán.
FIDESZ, în topul simpatiei maghiarilor
Toate formațiunile din această grupare omogenă, formată din partide cu orientări politice diferite, îl susțin pe primarul unei localități din centrul Ungariei, Péter Márki-Zay.
Am sesizat culmea electorală, încă de anul trecut. Opoziția l-a nominalizat drept candidat pe un ultra-conservator. Péter Márky-Zay, în vârstă de 49 de ani, este un tradiționalist, un creștin practicant (romano-catolic), căsătorit, are 7 copii, istoric, cu un doctorat în economie. A trăit 5 ani în Canada și SUA, unde a vândut telefoane mobile. Strategii rețelei Soros l-au poziționat mai ultra conservator decât Orbán.
Fidesz are 50% sprijin în rândul alegătorilor hotărâți să meargă la vot, comparativ cu 40% pentru opoziția unită, formată din șase partide, potrivit sondajului Median, comandat de revista săptămânală de știri HVG.
În prezent, FIDESZ deține 2/3 din Parlamentul Ungariei. Ar putea pierde supermajoritatea, conform cercetărilor sociale.
Lui Vučić și lui Orbán li se fâlfâie de recomandările de la Bruxelles
Războiul din Ucraina a consolidat puterea celor doi lideri din țările vecine. Amândoi au fost îndemnați de către oficialii de la Bruxelles să impună sancțiuni Rusiei în urma invadării Ucrainei. Dacă Aleksandar Vučić a respins ferm recomandarea occidentală, Viktor Orbán a fost mai dibaci. A folosit o bază de date din pandemie pentru a le transmite alegătorilor că opoziția vrea să bage Ungaria în războiul ucrainean. În declarații publice s-a menajat. A spus că rămâne fidel NATO și UE, dar nu va da arme vecinilor în războiul cu rușii. Totuși, a acceptat muțește tranzitul logisticii militare prin țara sa.
Nu a răspuns provocării lui Vladimir Zelinski. A pus ministrul de externe să acuze Ucraina de amestec în alegerile interne.
43% dintre alegătorii Fidesz consideră justificată invadarea Ucrainei
Atitudinea mai rezervată a lui Viktor Orbán, în a se încumeta la declarații tranșante, fie de partea NATO, fie de cea a Rusiei, s-a datorat probabil și studierii mai atente a datelor sociologice. Aproape 70% din populația maghiară condamnă Rusia pentru invazia din Ucraina. Totuși, 43% dintre alegătorii Fidesz au recunoscut, în ultimele chestionări, că ei cred că invadarea Ucrainei de către Rusia este justificată, în comparație cu 9% dintre alegătorii care susțin alianța de opoziție.
Liderul de la Budapesta s-a distanțat formal de Vladimir Putin. În toamnă, Ungaria primea gaz la prețul din 1994. Ungurii plătesc doar 6,23 litrul de carburant. Deși nu este producător de petrol, a plafonat prețurile încă din iarnă.
Criza energetică nu se simte în cele două state vecine, pentru că liderii de la Belgrad și Budapesta au făcut un balet între Moscova și Bruxelles.
Nu se poate vorbi despre existența unei rusofobii ca la noi, în România.
Vocile lumii
Politico
Publicație europeană
„ Înaintea alegerilor parlamentare de duminică, Orbán a evitat să condamne tranșant Moscova. În schimb, mesajul său se reduce la o idee simplă: va ține Ungaria departe de război, adversarii săi nu. Nu contează că opoziția maghiară nu pledează pentru ca Ungaria să trimită trupe în Ucraina, Orbán a folosit resursele statului și media pentru a sugera contrariul”, scrie Politico.eu.
