Pe fondul isteriei privind naționalizarea OMV Petrom, Fondul Proprietatea a notificat Bursa de Valori din București că vinde pachetul de aproape 3 % din acțiunile companiei româno-austriece. Aproape două miliarde de acțiuni. Investitorii profesioniști știau de acest lucru și au luat, ieri, cu asalt bursa din București. În două ore de la deschiderea tranzacțiilor, s-au vândut aproape 60 de milioane de acțiuni? Ce să înțelegem?
Înainte de a pleca la Consiliul European, Klaus Iohannis a intrat pe contrasens. Nu l-a amendat nimeni, pentru asigurările date că instituțiile statului român nu vor boicota companiile austriece.
În același timp – ca o pură întâmplare – apare informația că Fundația Melinda și Bill Gates nu mai deține acțiuni la Fondul Proprietatea. De ce? A cumpărat ieftin și a vândut scump. Ideea e simplă: banii sunt în mișcare.
“Sub rezerva plasării tuturor acțiunilor Petrom în plasamentul privat accelerat și a decontării aferente tranzacției, Fondul nu va mai deține acțiuni la Petrom,” se arată în anunțul FP. Petrom nu va încasa nicio sumă de bani în urma tranzacției.
Efectul de carusel al Bursei
Acțiuniile OMV Petrom au pierdut aproape zece procente pe BVB, ieri dimineață, dar și-au revenit după prânz. O astfel de situație s-a mai întâmplat și în 2013. Anul acesta trendul a fost ascendent. Cine a cumpărat acțiuni de 10.000 de lei, în decembrie trecut, are în cont acum 11.200 de lei.
Fondul Proprietatea a fost înființat de către guvernul Tăriceanu, în ideea ca foștii proprietari, care nu-și pot primi proprietățile înapoi, să fie despăgubiți de statul român prin acțiuni. S-a creat astfel un fond uriaș de peste trei miliarde de Euro. Încă de la înființare, în anul 2005, a primit de la statul român un pachet de 20 % din capitalul Petrom, cea mai valoroasă şi profitabilă companie din România, iar de atunci aproape o treime din profiturile fondului au venit din dividendele încasate de la Petrom.
Entitatea statală a fost încredințată spre administrare grupului Franklin Templeton Investments, începând cu septembrie 2010. La acel moment funcția de administrator unic era îndeplinită de Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti.
În 2012, ponderea dividendelor Petrom în profitul Fondului Proprietatea a fost de peste 60 %. Asta era situația în 2013.
Între timp, printr-o inginerie financiară, Franklin Templeton, o fundație americană, controlată de Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA, la București, a intrat în posesia acțiunilor, prin cumpărarea sau preluarea gratis a unora dintre acestea.
citește și: De ce nu vom avea niciodată un doctor Fauci
Urcușul și prăbușirea acțiunilor sau efectul de levier, atât de râvnit de investitorii curajoși
O prăbușire ca cea de ieri a acțiunilor OMV Petrom s-a mai întâmplat și în mai 2013, când Fondul Proprietatea a anunțat vinderea unui pachet mult mai mare decât azi.
Să ne reamintim, Fondul Proprietatea a primit de la guvernul Tăriceanu 20 % din acțiunile companiei nou înființate. Astăzi, statul mai are 20,6 %. Ce ar putea face Parlamentul? E bizar. Naționalizarea? Cu ce costuri? Plasamentul privat de ieri e în limita legii. Sigur, moral ar fi fost ca Fondul Proprietatea să le vândă prin prospecție publică. Că tot le-a primit gratis de la stat.
Participaţia la Petrom era cea mai valoroasă din portofoliul FP, și în anul 2015. Mai avea o pondere de 35 % în activele de 3,5 mld. euro.
Odată cu închiderea tranzacției de acțiuni în valoare de 800 de milioane de lei, practic Fondul Proprietatea iese din acționariatul OMV Petrom. Analiştii se aşteaptă ca preţul acţiunilor companiei de distribuție și de producție să crească, după prăbușirea tehnică de ieri. Cea ce s-a întâmplat.
Acțiunile Fondului Proprietatea au crescut ieri pe BVB
Prin efectul de levier, investitorii de tip Jumpie au făcut bani frumoși. O astfel de joacă permite jucătorilor mici să aibă o expunere mare folosind un capital relativ mic. Asta înseamnă că dacă piața evoluează într-o direcție favorabilă tranzacției tale, atunci câștigurile nete ar putea fi semnificativ mai mari decât în tranzacționarea tradițională, zic analiștii XTB. Aici există și riscuri ca piața să evolueze împotriva intențiilor inițiale.
Un lucru hotărât și constatat în cursul dimineții de ieri e că Petrom OMV rămâne o companie exterm de atractivă pentru posesorii de capital.
Cei care tranzacționează miliarde de acțiuni au cumpărat ieri, așteptând revenirea și chiar creșterea peste linia obișnuită.
Grupul OMV Petrom a realizat un profit net de 9,1 miliarde lei în primele 9 luni din acest an, de peste patru ori mai mare comparativ cu perioada similară din 2021. Asta în timp ce producția de carburanți a scăzut cu 15 %.
Compania este vie, boicotul are efectul apei de mare la gargară
Prăbușirea tehnică de ieri a acțiunilor Petrom OMV și asaltul investitorilor ne arată căt de atractivă este compania, considerată în Austria, drept cash-cow-ul companiei mamă.
Tot ieri, conducerea OMV Petrom a confirmat unor jurnaliști economici că a depus documentația, prealabilă explorării din Neptun Deep, resursa de gaz din Marea Neagră, de aproape 200 de miliarde de metri cubi, la Agenţia Naţională de Resurse Minerale, acesta fiind – potrivit specialiștilor – un prim pas în procesul de luare a deciziei finale de investiţie, estimată pentru mijlocul anului viitor. Investiţia totală a titularilor pentru dezvoltarea proiectului a fost estimată la până 4 miliarde de euro. În contextul îndeplinirii tuturor paşilor procedurali, decizia finală de investiţie este estimată pentru mijlocul anului 2023, iar prima producţie de gaze pentru începutul anului 2027, relevă sursele publice.
Uriașele tranzacții de ieri arată interesul investitorilor pentru piața românească de capital.
Vocile lumii
Radu Vasile
Fost prim ministru al României
“În aparență, în România sunt mai multe partide, în realitate nu există decât un singur partid, cel al Structurilor, prin Structuri înțelegând matricele sociale alcătuite din foștii securiști și cadrele aparatului comunist de partid. Aceste matrice, veritabile pârghii de putere în organismul societății, au pătruns peste tot(…). Un om politic, dacă vrea să se miște cât de cât, nu numai că este silit să se supună coerciției exercitate de Structuri, dar, mai mult, el este obligat să facă parte din Structuri”, scria în cartea sa autobiografică: „Cursă pe contrasens,” Radu Vasile, fostul premier CDR al României, cel care s-a opus privatizării Petrom, spunând mereu “Nu vindem bijuteriile Coroanei.”
