Sfârșitul acestei săptămâni ne va lămuri nu doar cine va fi liderul USR-ului de mâine sau candidatul formațiunii pentru președinția României, ci mai mai mult: cine va conduce Comisia Europeană.
Frișca de pe tortul Uniunii a rămas același Viktor Orbán, al cărui guvern va prelua de la 1 iulie președinția Comisiei Europene. Cum a reușit să adune birocrații europeni la o rapsodie maghiară sau un vals pe acordurile Dunării albastre, taman în perioada vânzărilor de cai, asta ține de predestinare și de joc de putere.
După alegerile europarlamentare din iunie, cele mai importante grupuri parlamentare europene și-au impus așa numiții ”Spitzenkandidat” (candidat principal – cap de listă). Nu e un secret pentru nimeni că Partidul Popular European va merge, din nou, pe mâna Ursulei von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. În mare taină, cele mai importante grupuri europarlamentare au negociat ca la tarabă funcțiile viitoare. Încă nu e sigur că premierul demisionar al Portugaliei, António Costa, va întruni numărul de voturi necesare pentru a deveni președinte al Consiliului European. Fosta premieră estonă, Kaja Kallas, este preferata grupurilor mari pentru poziția de înalt reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. După cum se vede, al nostru e pe nicăieri.
Pentru a înțelege viitorul UE, trebuie să pricepem nu doar prezentul, dar și cine a negociat posturile reprezentative. Nu de alta, dar să știm cui să-i mulțumim, la o adică.
PPE a câștigat 13 mandate, față de precedentele alegeri. Are 189 de europarlamentari. S&D (grupul socialiștilor) – 136 de mandate (mai puțin cu trei locuri, față de 2019). Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) – 83 de mandate, Renew – 74 de mandate (are mai puțin cu 28 de locuri). PPE și S&D nu adună decât 325 de mandate împreună. Trebuie să se alieze cu Renew sau cu verzii, pentru a avea o majoritate.
Intrarea AUR în ECR tulbură mezanplasul. FIDESZ și Partidul Lege și justiție vor să se retragă. Și mai la dreapta lor se grupează partidele ultra-naționaliste, conduse de AfD-ul german. Au nevoie de 24 de adeziuni pentru a forma un grup. Vor să se numească “suveraniștii”. Asta nu înseamnă că partidele din Polonia și din Ungaria se vor înghesui în această grupă mică. După cum se vede, chiar dacă în Franța, Austria, Germania, partidele de dreapta au câștigat procente masive, în viitorul Parlament European, acestea nu vor face cărțile de putere. După cum s-a văzut în ultima perioada, Viktor Orbán nu joacă pașii oltenești de dor mărunt.
De azi, la Bruxelles, începe summit-ul european pentru luarea deciziilor asupra ocupării funcţiilor de top în instituţiile UE, după publicarea rezultatelor alegerilor europarlamentare, din 6-9 iunie 2024.
Pentru a obține un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, Von der Leyen are nevoie de majoritate consolidată a cel puţin 20 din cele 27 de state membre şi care să reprezinte cel puţin 65 % din populaţia Uniunii Europene. Dintre cei 27 de lideri, 13 provin din partide afiliate PPE, din care face parte şi Von der Leyen.
Din partea PPE, pentru Ursula au negociat premierul polonez Donald Tusk şi cel grec Kyriakos Mitsotakis. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte au negociat pentru liberali (grupul Renew Europe) susţinerea lui Kallas, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sánchez au târguit din partea social-democraţilor sprijinul pentru Antonio Costa, susțin surse de presă.
Acum înțelegem de ce Viktor Orbán și-a cumpărat neutralitatea în NATO prin susținerea lui Mark Rutte pentru postul de secretar general al Alianței Nord Atlantice, după principiul “ai votul meu, dar mă lași în pace”? Zis și făcut.
Decizia numirii celor trei grei ai Uniunii Europene, poziții negociate la sânge – von der Leyen, Kallas și Costa – va deveni oficială doar după votul celor 27 de lideri, la sfârșitul acestei săptămâni.
Cei șase lideri ai Uniunii Europene care au lucrat în calitate de negociatori ai principalelor partide centriste au încheiat un acord preliminar. Ursula von der Leyen – pentru președinte al Comisiei Europene, António Costa – pentru președinte al Consiliului European și Kaja Kallas pentru Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Deci, omul nostru nu-i pe nicăieri.
Ungurii preiau cârma Consiliului UE exact în momentul în care “târgul de cai” pentru locurile de muncă de top din blocul european e în plină desfășurare, scrie Politico. Mandatul Ungariei, cum se vede, va fi unul politic, nu determinant din punct de vedere legislativ.
În urmă cu cinci ani, România se lăuda cu încheierea pe repede înainte a mai multor capitole de negociere, fără a avea o viziune proprie asupra viitorului UE.
Cu certitudine, guvernul Orbán va pune o tușă specială pe documentele trecute prin Budapesta, făcând zile fripte centurionilor corecți politic și celor care s-au legat cu centura neagră de acordul climatic. Asta e bistosz.
Vocile lumii
“Migrația ilegală, viitorul subvențiilor agricole ale blocului și consolidarea apărării europene sunt doar câteva dintre subiectele pe care Ungaria a ales să se concentreze, în timpul mandatului ei de șase luni.
În ciuda faptului că Bruxelles-ul are un flux de documente de rezolvat, Ungaria își va impune voința,” explică publicația Politico.eu.
