Într-o mișcare de opoziție la presiunea unei vieți de succes orientate spre material, prinde contur în diferite regiuni ale globului „Underconsumption core” sau „normal core”, adică răspunsul celor care aleg consumul redus la esențial, dar cu ecou negativ pentru marile industrii.
Este vorba despre o tendință care promovează un stil de viață diferit de „curentul principal” și care presupune reducerea – până la eliminarea – cheltuielilor considerate nenecesare.
Mai mult, demersul e o glorificare a reutilizării, conversiei, aprecierii obiectelor și uneltelor vechi. Ar putea fi vorba de un uscător de păr, un aparat electronic sau un telefon păstrate multă vreme după ce au ieșit din modă, o haină transformată pentru a-i insufla o nouă viață sau chiar un obiect de mobilier reparat.
În orice caz, este prescrisă evitarea consumului debordant de produse cu durată de viață limitată programat, a hainelor de o calitate mai redusă care ies rapid din modă, a telefoanelor schimbate la următoarea îmbunătățire incrementală a camerei foto, în timp ce vechile obiecte sunt încă utilizabile.
Într-un fel, mișcarea se raportează strâns la „downshifting”, adică adoptarea unui mod de viață mai simplu, o evadare de la conformismul materialist, un drum către o viață mai echilibrată și mai mult timp liber prin refocalizare spre experiențe și împlinire personală și relații de calitate, în locul succesului economic.
Beneficiul ecologic este evident: resursele consumate o dată pentru producerea bunurilor respective produc rezultate pentru mai multă vreme, evitând stresul generat de producerea, împachetarea, transportarea, distribuirea și aruncarea altora noi. Efectele compuse, acumulate în timp, pot fi deosebit de ample, deși dificil de calculat cu precizie, și se amplifică odată cu popularitatea mișcării.
Ce indicii economice transmite trendul?
Trendul promovat pe variate rețele sociale, și în special pe TikTok, captează audiențe în creștere, dar ar putea fi, oare, la intersecția dintre respingerea consumului excesiv și nevoia devoratoare de conținut nou? Sau să fie, oare, doar o revenire spre normalitate, spre modul familiar al mai tuturor studenților și al celor aflați sub presiunea variatelor categorii de cheltuieli, în clase de mijloc atinse de inflația globală a ultimilor ani?
Răspunsul la această întrebare, precum și estimarea viabilității mișcării „normal core”, a cheltuielilor esențiale nu sunt deloc indiferente investitorilor, economiștilor, decidenților de politici monetare. Deși sunt încă relativ nișate, atitudinile grupate sub acest nume, ar putea fi atât indicii ale unor curente mai puțin vizibile din economie, cât și predictori pentru viitorul apropiat și mediu.
Cuvinte noi precum „defluencing, defashioning” sau îndepărtarea de direcțiile principale ale influencerilor populari sau imperativele modei nu sunt doar o formă de activism prin minimalism.
Ele pot genera dificultăți reale unor companii precum LVMH, care a pierdut 6,1% anul acesta, și 22% de la vârful din 14 martie, a întregului sector de lux, și nu numai.
Tema este legată strâns de întregul mod de funcționare al economiei, de la externalizarea producției de masă în Asia până la migrarea spre noi categorii de venituri a economiilor emergente.
O recalibrare a atitudinii consumatorilor, dacă va continua, ar avea, în timp, efecte seismice. Grija pentru mediu impune o mai mare atenție asupra economiei circulare și este unul din motoarele mișcării pentru consumul redus la esențial. Un alt efect este constrângerea veniturilor reale, sub presiunea inflației și dobânzilor mari, în SUA și Europa de Vest, și a economiei lente, care digeră efectele crizei imobiliare în China.
În domeniul materiilor prime, cea mai bună performanță anul acesta este a boabelor de cacao, cu un plus de 81,7% în timp ce minereul de fier a înregistrat o scădere de 27,2% la bursa din New York.
Deși oferta redusă de condițiile de vreme în Africa a fost motivul principal pentru cacao, și o încetinire a activității în China pentru minereul de fier, fotografia macro este sugestivă pentru dinamica recentă și cea pe orizontul apropiat.
Datele din piața muncii din SUA, revizuite recent, performanța slabă a industriei din Europa, cu indicatori pentru Germania, Franța și alte state în zona de contracție, retragerea capitalului către „baze”, ilustrată la început de august de mișcarea yenului japonez și a burselor, încetinirea consumului la un avans de 5% în China de la aproape 10% între 2015 și 2019 sunt doar o altă expresie a unui mediu global mai rezervat.
„Normal core”, concept cu valențe diferite pentru populație
Pentru unii, trendul „normal core” este doar un nume sofisticat pentru atitudini sănătoase referitoare la bugetul individual și al familiei. Cu alte cuvinte, în viziunea lor, vorbim despre o valorizare a economiei de resurse, cu o dimensiune culturală și de responsabilitate nouă, e drept, dar foarte asemănătoare, de exemplu, cu cea impusă de economie în anii ’90 în estul Europei.
Pentru alții, însă e un simbol al unor noi abordări de durată. Succesul mișcării în China, unde se alătură trendului de „revenge saving”, economisire „feroce” reflectă un semnal puternic pentru starea curentă a unuia dintre cele mai puternice motoare ale economiei globale.
Benefică pentru planetă, mișcarea este încă la început, și, dacă va continua o creștere viguroasă, ar putea remodela relațiile economice între state, departajând clar domenii și regiuni câștigătoare de cele aflate în recul.
Dacă, însă, va rămâne adăpostită în „nișe”, va reprezenta doar un contrapunct față de atitudinile de consum, favorabile, pe burse, în special giganților în capitalizare bursieră, de la Apple, Amazon și Google, până la Tencent, Alibaba, LVMH și Inditex.
Autor: Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacționare pe bursele internaționale.
