Un sondaj nou, publicat săptămâna aceasta de ECFR, a arătat că majoritatea europenilor și-au pierdut încrederea în UE și în abilitatea sa de a acționa în fața unei crize majore. În Germania, cel mai puternic stat membru UE, situația este dezolantă: s-a înregistrat o creștere de zece la sută în rândul celor care cred că actuala criză a coronavirusului indică faptul că integrarea UE a mers prea departe. Prin urmare, crește presiunea asupra unor oficiali UE ca Ursula von der Leyen și Charles Michel pentru a demonstra valoarea proiectului european în fața cetățenilor săi și pentru a stabili cum va arăta UE și ce va reprezenta după pandemie.
Reintroducerea unor libertăți prețioase, cum ar fi posibilitatea de a trăi, lucra și călători în mod liber, va oferi o cale imediată pentru instituțiile și statele membre UE de a „reseta” încrederea în proiectul european. Întărirea rolului global al UE în perioada de după Covid va oferi o altă cale. Astăzi, europenii se simt singuri în lume și sunt îngrijorați de faptul că sunt constrânși și depășiți tactic de alte puteri internaționale. Într-un asemenea climat, nu este de mirare că ei susțin ideea suveranității europene.
Deși au existat niște îmbunătățiri ale percepțiilor legate de SUA de când John Biden și-a început mandatul la Casa Albă, ideea predominantă în Europa este că sistemul politic american este în continuare „stricat” după președinția tumultoasă a lui Donald Trump. În mod interesant, doar unul din cinci europeni vede SUA ca pe un „aliat” care le împărtășește „valorile și interesele”. Acest lucru complică situația și înseamnă că va trebui creat un echilibru delicat la summitul G7 și summitul SUA-UE de luna aceasta în privința conturării unei ordini bazate pe reguli după Covid. Europenii nu vor mai tolera ca UE să îl urmeze fidel pe Unchiul Sam.
Însă SUA nu este singura care a căzut în dizgrație. Și Regatul Unit este văzut acum de majoritatea europenilor mai mult ca un „partener necesar” decât ca un „aliat”. Iar acest punct de vedere se extinde și la alți actori globali, inclusiv Rusia și China, și sugerează faptul că publicul european vede acum nevoia unei abordări mai pragmatice față de relațiile internaționale.
Ambiția lor este ca Europa să constituie un simbol al democrației și drepturilor omului pe scena mondială. Răspunsul la sondajul ECFR cu privire la ceea ce UE ar trebui să reprezinte în lume după Covid ar trebui să le confere liderilor UE încrederea de a lua măsuri împotriva încălcărilor flagrante ale legislației internaționale, cum ar fi deturnarea de către Belarus a unui avion european sau abuzurile comise de ambele părți ale actualului conflict israeliano-palestinian. Majoritatea europenilor vor să vadă și că UE își intensifică eforturile de împărtășire a vaccinurilor, înainte sau imediat după ce propria sa populație vulnerabilă a fost imunizată. „Puterea soft” este înțeleasă ca o parte esențială a puterii europene. Însă momentul pentru a vorbi despre natura și necesitatea suveranității europene a trecut: UE trebuie să înceapă să ia măsuri din poziția sa de actor global înainte ca cetățenii să-și piardă încrederea în această posibilitate.
Acum, pe măsură ce începem să întrezărim posibilitatea unei vieți după pandemie, UE se află cu adevărat la o răscruce de drumuri. Deși abilitatea sa de a acționa în fața amenințărilor care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor săi a fost pusă mult sub semnul întrebării de către debutul lent și haotic al procesului de vaccinare, există o cale de ieșire din criză, însă doar dacă liderii sunt dispuși să o accepte. Europenii susțin ideea unei mai bune cooperări și apreciază în continuare apartenența țării lor la UE. Cu toate acestea, sentimentul lor comun de vulnerabilitate după Covid nu va fi suficient pentru ca proiectul european să meargă mai departe.
UE trebuie acum să-și demonstreze capacitatea de a acționa în fața catastrofei. Setul de date al ECFR sugerează că acțiunea de evitare a unei recesiuni economice mai puternice și cea de răspuns la modificările climatice sunt două zone semnificative în care europenii așteaptă mai mult de la UE. Însă scăderea încrederii în instituțiile și conducerea sa indică faptul că nu va mai fi acordată o a doua șansă.
Susi Dennison este senior policy fellow și director al programului „European Power” la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR)
UE se află la o răscruce de drumuri: următorii săi pași vor defini viitorul proiectului european
