Noul pachet de legi al învățământului, propus de ministrul Sorin Cîmpeanu, a închis gulagul doctoratelor. Sinistra instituție CNATDCU va coborî cortina, în huiduielile tembele ale inchizitorilor noii miliții a gândirii. Neomarxismul suferă astfel o binemeritată înfrângere de etapă.
Dar de ce e o bucurie la funeraliile anunțate? Că doar majoritatea posesorilor de diplome – a judecătorilor de circumstanță, nu de vocație – este obișnuită să treacă examenele cu copiuțe. Cum mai urlau prin piețe tefeliștii: „să fie spânzurat, / cel cu doctorat / nevalidat!” Fără glumă, un institut anacronic dădea diplomele, în locul universităților, caz unic în lume.
Mulți politruci, trecuți prin academiile serviciilor secrete, care și-au făcut cariere, comițând jafuri intelectuale la drumul mare, răsuflă acum ușurați, zic victimele kompromaturilor.
Sorin Cîmpeanu nu s-a gândit la doctoratul lui Ciucă. A eliberat universitățile din gulagul doctoratelor
Nu cred că Sorin Cîmpeanu a fost împins de vreun imbold părintesc pentru doctorii făcuți pe puncte de sistemul, care a cuprins ca o caracatiță societatea și controlează orice factor de putere. Mai pe șleau, n-a scos CNATDCU din pâine pentru a-l proteja pe Nicolae Ciucă. Are el armata lui de protecție și pază.
Mulți au crezut că pot deveni doctori dacă își cumpără studiile echivalente de pe la universități străine sau dacă trag un master de securitate, iar nimeni nu le va afla impostura (altă carte de-a mea, ImpostURA – despre fals și puterea falsului). N-aveau nevoie de validare națională, ei fiind internaționaliști ca bunicii lor, sovromiști.
Când am publicat cartea Hoția la români, nimeni nu condamna plagiatul. Ani de zile, domnul profesor Favius Baias, fostul decan al Facultății de Drept din București, recomanda volumul studenților, pentru a înțelege că furtul intelectual este o ispită de neiertat (îi mulțumesc pe această cale n.a.) Ca autor al cărții, pot spune că trimiterea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) la gunoiul istoriei este o acțiune de deratizare și de dezinsecție atât de necesară.
Sperietoarea se va duce la gunoi
Exact ca-n anii bolșevismului revizionist, fel de fel de controlori ai elitelor românești (cu plagiate dovedite n.a.), de fapt noii inchizitori moderni ai puterii colonizatoare, au dat verdicte din înaltul for al baldachinelor, nenorocind vieți și distrugând cariere.
Ca doctor, după litera și regulamentul nescris al noilor comisari, folosirea citatelor sau a autocitării, te poți trezi în softul de tocat. Mulți au stat cu sufletul la gură, așteptând să vadă dacă intră-n malaxor. Că doar nu credeți că victimele sunt împușcate din greșeală, ci la ordinul de seară pe ambasadă.
Ca un abonat al mai multor baze de date cu lucrări de doctorat, rar mi-a fost dat să găsesc, în ultimii ani, vreo lucrare în științele politice cu tentele rafinate ale ideilor originale.
CNATDCU – reminescență comunistă
Un jongleur de geniu al citării citărilor a ajuns azi să predea la mari universități americane, doar pentru a fost la timpul și la locul potrivit. După ce i-am lecturat lucrarea, l-am rugat să-mi spună trei idei din amalgamul de texte cu pretenții academice. Mi-a bălmăjit doar că e considerată cea mai bună lucrare de la el din universitate. Și basta. Ce contează că din zgura citărilor n-a ieșit nicio ”pană de vultur pe pălărie?” Sau, mă rog, în lumea culturnicilor de azi, pana poate fi chiar și de vulpe, dacă așa recomandă sistemul.
Când printre punctele tari ale noului pachet de legi al învățământului am vrut să trec și desființarea CNATDCU, un coleg cu viziuni progresiste, specializat pe învățământ, mi-a spus că în opinia lui renunțarea la această instituție e o greșeală. Cum nu obișnuiesc să mă cert cu nimeni, am lăsat de la mine.
Și a doua zi, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, a sărit ca iepurele din spatele podului indulgențelor.
Ion Aurel Pop: „CNATDCU este o instituție anacronică”
În opinia sa, menținerea instituției CNATDCU cu rol determinant în procesul de validare a titlurilor doctorale, ar fi o reminescență comunistă. Prin aceasta, noii comisari de tip sovietic și-ar face misiunea. Cititorii noștri mai tineri nu știu ce însemna înainte un dosar de cadre și ce importanță avea „originea sănătoasă.”
A doua zi, într-un UM de presă, s-a scurs mesajul președintelui în exercițiu al CNATDCU, Ion Aurel Pop. „Dragi colegi, CNATDCU este o instituție anacronică și sunt de acord că trebuie desființată. Pentru plagiate avem comisiile de etică de la toate nivelele. Îmi cer scuze că intervin din afară, nemaifiind rector. Spor în toate! IAPop.”
citește: Fabianismul – prima falangă a neomarxismului
Păi și dacă cerberul șef și-a dat demisia, cine mai păzește infernul? Cine mai pilotează încotro să o ia luminițele progresismului, pentru a mai ucide vreo carieră?
Anticorupția a fost parașutată în România anilor 2010 de către partenerul strategic. În locul visurilor de libertate, au pogorât liftele iadului. Și au deschis crematoriile în aplauzele mulțimii îndoctrinate.
CNATDCU era parafina care ungea turbatul motor turbo de reprimare a minților libere.
Instutiția, căreia i se cântă azi prohodul, a avut rostul gardienilor din Peștera lui Platon, în reîntoarcerea orbiților de prea multă lumină.
Gedanken, macht frei!
Vocile lumii
Mihnea Costoiu
Rectorul Universității Politehnica din București
“După semnarea Declaraţiei de la Bologna. universităţile noastre au fost recunoscute în spaţiul internaţional. Avem programe de diplome comune cu universităţi străine şi la licenţă şi la masterat şi foarte multe programe doctorale în cotutelă sau chiar comune. Diplomele noastre, studiile noastre sunt recunoscute automat în străinătate. Mai mult decât atât, universităţile s-au supus unui proces de evaluare externă a studiilor doctorale realizate de către experţi internaţionali pe baza unor standarde internaţionale. Cu toate acestea, România este singura ţară din Uniunea Europeană, singura, în care universităţile nu pot acorda titlul de doctor. (…) Noi ne raportăm la un sistem nu comunist, la un sistem sovietic. Continuăm să ne raportăm la un sistem sovietic introdus în 1948 de comisarii sovietici”, a declarat, pentru AGERPRES, Costoiu.
