Războiul total al lumilor poate fi evitat, dacă SUA și partenerii săi europeni vor înțelege mișcarea strategică a Chinei în relația cu Rusia.
Vizita lui Xi Jinping la Moscova, din zilele acestea, nu e prima și nici ultima. Liderii Chinei și ai Rusiei s-au mai întâlnit de vreo patruzeci de ori de la criza din 1969, când fosta Uniune Sovietică a masat treizeci și șase de divizii la granița chineză. Atunci, Xi avea doar 16 ani, iar Vladimir, 17.
Șefii de stat și de guvern ai lumii occidentale trebuie să priceapă că Imperiul Marelui Dragon nu trebuie provocat, ci asistat și menținut în stare de producător global de micro-elemente pentru marea industrie americană și europeană.
E clar că după vizita la Moscova, Xi Jinping îl va suna pe Volodimir Zelenski să-i propună discuții pe marginea planului de pace, formulat în douăsprezece puncte.
A considera China un aliat militar al Rusiei, în conflictul Rusiei cu Ucraina, e o aruncare a Chinei – țară cu cea mai mare forță militară de pe glob – în brațele Rusiei.
Emiterea mandatului internațional de arestare, pe numele lui Vladimir Putin, de către Curtea Penală Internațională, dinamitează construcția Organizației Națiunilor Unite, și așa un organism plăpând în ultimii ani.
Curtea Penală Internațională, nerecunoscută de SUA
Curtea funcționează sub jurisdicția ONU. Este nerecunoscută de SUA. China face parte din Consiliul de Securitate. Dacă Xi nesocotește decizia judecătorilor, există două situații: ONU nu mai are autoritate și trebuie regândit ansamblul relațiilor internaționale, ori China și Rusia s-au pus de facto în afara Consiliului de Securitate al ONU și se prefigurează avântul BRICS și al Organizației de cooperare de la Shanghai, din care fac parte marile puteri asiatice.
Puțină lume a înțeles ce a vrut să spună Hua Chunying, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Beijing, când a afirmat că “sancțiunile și izolarea au fost inutile.”
Occidentul nu trebuie să nesocotească interesele majore ale Chinei. Imperiul lui Xi are nevoie de hrană și de energie. De unde să le procure? Și la ce prețuri?
Pe măsură ce comerțul Rusiei cu lumea dezvoltată a scăzut, China a intervenit și a compensat pierderile economice, întărind astfel rubla. Schimburile comerciale dintre China și Rusia a atins un record de 180 de miliarde de dolari, anul trecut (aproximativ un sfert din volumul comerțului SUA-China).
Xi și Vladimir pun la cale lumea, la un ceai cu ghimbir
Xi Jinping pleacă azi spre Moscova, în prima sa vizită oficială în afara țării, după opținerea celui de-al treilea mandat. China e pe valul cel mare, după ce a mediat marea împăcare istorică dintre Regatul Arabiei Saudite și Republica Islamică Iran. Fiind pe cai mari, va încerca să consolideze parteneriatul „fără limite” cu Rusia.
Există temeri serioase că la Kremlin se vor pune bazele, nu doar ale unor acorduri comerciale, ci și fundamentul unei noi Bănci Mondiale. Că se vor creiona strategii de cliring în yuani sau ruble pentru țările din Organizația de Cooperare de la Shangai. O colaborare militară instituționalizată ar fi un dezastru pentru SUA și aliații săi.
Premierul de la Beijing a anunțat mărirea bugetului apărării, la 7,2 % din PIB.
Dacă băncile statelor OPEC își vor reorienta acoperirea în aur și nu în dolar, iar țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de sud) vor adopta o monedă unică, un contra-dolar, SUA și aliații săi vor suferi lovituri crunte pe piețele financiale. Să nu uităm că Banca Centrală a Chinei deține mai mulți dolari decât Federal Bank din SUA!
Occidentalii se tem, pe bună dreptate, că o alianță a neobarbarilor ar duce la prăbușirea Noii Rome.
Cu cât lumea civilizată trece prin masive turbulențe, cu atât asiaticii se simt mai în putere. Cursa înarmărilor nu ne face mai siguri, ci mai labili. Dacă e să urmărim datele publice din Global Fire Power, ne îngrozim de capacitatea militară a Rusiei și Chinei la un loc.
Căderea Romei a început cu trimiterea calului să fie senator
Urmărind greșelile politice și tactice militare ale SUA și ale aliaților tradiționali, nu putem să nu facem corelații cu celebra cădere a Imperiului Roman. (Printre altele fie spus, mă tachinam colocvial cu maestrul Octavian Paler, care susținea că barbarii au salvat Roma)
Sfârșitul marelui imperiu a început din timpul lui Caligula (cizmuliță). Studioșii istoriei știu că fiul de general a mărit soldele legionarilor, a reinstaurat jocurile de societate, a suprimat dreptul la vot. De frică, a ucis mulți nobili. Pe locurile goale din legislativ, și-a trimis calul să fie senator. Nero i-a împlinit misiunea distructivă. A dat foc Romei, acuzându-i pe creștini. Cei care nu cred vor suporta consecințele.
citește și: Culturnicii vor să transforme atelierul maestrului Ion Pacea într-un loft
De ce Imperiul Roman de Răsărit a rezistat? Bizanțul? Pentru că nu și-a distrus templele și religia.
În cazul în care se nesocotesc nevoile Chinei, ne paște reîntoarcerea la un Ev mediu încins, cu ruguri de ardere a valorilor în piețe, cu inchiziții și demoni în fruntea cetăților. Alunecarea spre feudalism ține de echilibrul de putere a lui Joe Biden, un echilibru precar.
Încă mai avem speranțe. Se prefigurează o vizită a lui Emmanuel Macron în China, a Georgiei Meloni și a premierului australian Anthony Albanese la Beijing. Un telefon al lui Joe Biden la Xi Jinping, pentru prefigurarea summit-ului China-SUA și a G-20 din India, în septembrie. A insista cu arestarea lui Putin de către țările membre ale ONU e o imbecilitate.
VOCILE LUMII
Cozmin Gușă
Analist geopolitică
