Nimeni din România n-a comentat parascovenia (năzbâtie, drăcie, poznă, conf. DEX) Net-Zero Industry Act, prin care România va fi obligată să înmagazineze în sol nouă milioane de tone de CO2 pe an, din totalul de cincizeci de milioane de tone – capacitatea de stocare la nivel european.
citește și: Mirajul sistemului universitar american. Cum aplicăm eficient?
Ați auzit vreun europarlamentar român să critice ucazul de sorginte neomarxistă? Acest nou plan Valev pentru România? Suntem pedepsiți de americani pentru că am avut prima rafinărie de țiței din lume? Că am îndrăznit să deschidem primele ștuțuri de hidrocarburi?
Niciun europarlamentar român nu s-a împotrivit
Obligația rezidă din NZIA (Net-Zero Industry Act), un regulamen european deja votat de Parlamentul European, din care cu (dez)onoare fac parte 33 de parlamentari români. Este a doua cea mai mare cotă din UE, după cea a Olandei.
Încă mai suntem al treilea producător european de hidrocarburi.
O publicație economică se și întreabă dacă nu cumva SUA se răzbună pe resursele noastre naturale. Îndrăznim să concurăm GNL-ul american, mult mai prost și de trei ori mai scump decât gazul românesc?
NZIA obligă companiile românești de extragere a hidrocarburilor ca, din 2030, să înmagazineze în adâncuri dioxidul de carbon european. Cum se va vârî în pământ CO2? Marea chimistă de“renume mondial” nu mai e printre noi, dar sunt emulii doctrinei sale – potrivit căreia orice bou devine academician, dacă are susținere ideologică.
citește și: Gabriel Marin – puternicul om politic al noului val
Nu există în lume nicio soluție tehnică de comprimare sau lichefiere a dioxidului de carbon, dar ministrul economiei – deși absolvent al Universității de Petrol și Gaze – promite că va pune osul din mintea de pe urmă a românului la treabă. Te doare bila ce emană din prepuțul gândirii administrației românești.
Compoziția normală a aerului pe care-l respirăm este de: Azot (78%); Oxigen (20,96%); Argon si alte gaze (1,01%); Dioxid de carbon (0,03%). Se spune că în zonele mai poluate CO2-ul ajunge la 0,04. Deci, pentru patruzeci de molecule dintr-o mie s-a lansat mișcarea de salvare a planetei?
Dați-ne formula interdependenței dintre emisiile de CO2 și încălzirea globală!
Puțină lume vrednică poate înțelege relația dintre emisiile de carbon – cele așa zise cu „efect de seră” – și încălzirea globală. Până și Teoria relativității a lui Albert Einstein s-a demonstrat. Geniul a prezis că materia şi energia sunt echivalente una alteia, așadar o singură particulă de materie poate fi transformată într-o cantitate imensă de energie. Pulsarii, quasarii, precum și expansiunea universului confirmă veridicitatea formulei E=mc2. Ca urmare, energia poate fi calculată ca masă înmulțită cu viteza luminii. Dar variabila dependentă: CO2 sporește încălzirea globală?
Nu s-a dat niciun Nobel încă pentru demonstrația simplă a legăturii dintre creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosfera terestră, sesizabilă doar în nanomicroni, și încălzirea globală. Băi, omule sănătos la cap, știința este în slujba vieții, la fel cum religia e în cea a sufletului! Să vină un deștept al planetei și să facă o demonstrație clară a legăturii intrinseci. Când pui obsedanta întrebare, ești trimis la cohorte de specialiști care compun opere colective, dar nimeni nu emite – pe inima goală – o teoremă, vreun abstract sau vreo axiomă. Nimic. Restul e propagandă.
Lupta împotriva încălzirii globale a fost lansată de democratul american Al Gore, în cartea sa “Pământul în cumpănă – Ecologia și Spiritul uman,” apărută și în România, după anul 1995. Fostul vicepreședinte american susține că ideea i-a venit în Brazilia, la un congres privind soarta pădurilor amazoniene. Domnia sa nu era om de știință, neavând nicio pregătire în domeniu, fiind absolvent de drept și filosofie. A devenit din reporter în Vietnam, activist civic și apoi politruc, grație relațiilor tatălui său cu Partidul Democrat.
Îndeobște, economia dictează politica, dar când politica dictează economia, atunci apar crizele, zicea un celebru profesor de la ASE București.
Nu vrem să trăim vremea purtării botnițelor pe stradă pentru a nu polua planeta!
Suntem în plină ideologizare a piețelor. Semnele dispariției economiei de piață sunt la un click distanță. S-au dat bani mulți cercetătorilor pentru a găsi soluția tehnică de comprimare a CO2-ului și transportare a acestuia. Vom face noi conducte? Pe banii cui?
Revenind la chestiune, dioxidul de carbon din marile aglomerări urbane sau de la marii poluanți – câți or mai rămâne prin Europa, după 2030 – va fi captat în baloane uriașe și apoi trimis spre înmagazinare în Olanda și România? Companiile românești Petrom și Romgaz vor scoate mulți bani din conturi pentru ingineria ecologic-futuristă, dacă am înțeles noi bine directiva europeană NZIA.
Întrebând specialiștii, aceștia ne-au confirmat că nici măcar experimente de laborator nu există. “Pământul este un sistem complex, nu e o inginerie pe care o poți modifica.”
Europa va deveni un imens muzeu al figurilor de ceară
Încălzirea globală este o acțiune ideologică de schimbare a paradigmei industriale și nimic mai mult. Bogații lumii să fie și mai bogați, iar săracii – și mai săraci. De fapt și de drept, acest fonfleu urmărește doar îngrădirea gazului ieftin rusesc și deschiderea piețelor pentru GNL-ul american, bun în bucătărie, la butelia de gaz, nicidecum la procesele industriale. O consecință vizibilă cu ochiul liber e distrugerea capacităților de producție din Europa și transformarea Bătrânului Continent într-un muzeu. Pentru americani, Europa nu mai e un tampon necesar. Au Ucraina și e destul.
Stocarea CO2 în pământul României poate fi o poveste similară cu micro-centralele nucleare de la Doicești. O afacere care, precum Nu Scale, face bani pe bursă și nimic mai mult. Comisia Europeană și Parlamentul de la Bruxelles au ajuns cârpe de șters pe jos în casele brokerilor de pe Wall Street.
Vocile lumii
Mihai Ducea
Profesor la Arizona University
“Stocarea CO2 este o utopie care se va putea materializa cândva, doar cu o serie de costuri uriașe. Nu cred că în 2030, România sau oricine altcineva va înmagazina CO2. În marea majoritate a zonelor muntoase există emanații semnificative de CO2 natural care sunt bine cuantificate. E clar că o fracție de CO2 din adâncime se întoarce pe fracturi către suprafață și nu este încorporată, fie în structuri minerale, fie dizolvată în apă. Pânâ când nu înțelegem perfect acest sistem, dezideratul stocării în adâncime rămâne departe de a fi aplicat pe scară largă,”” ne explică Prof. Dr. Mihai Ducea, cercetător de origine română, profesor la Arizona University, recent reîntors la Universitatea București, unde dezvoltă mai multe programe de cercetare.
Mihai Ducea a fost student al profesorului Emil Constantinescu. El l-a recomandat pentru un doctorat în SUA. A lucrat mult la teza sa privind posibilul cutremur din Nevada.
