Conform declarațiilor oferite anul acesta de ministrul Sorin Cîmpeanu, în această lună ar trebui să avem o nouă lege a educației, bazată pe proiectul “România educată”, în dezbatere publică.
Încă de când șeful Învățământului a avansat acest termen, multe persoane implicate direct în sistemul educațional românesc nu au fost încrezătoare că obiectivul este unul realizabil.
Acum, și Sorin Cîmpeanu a realizat că termenul nu mai poate fi unul real, mai ales având în vedere și contextul politic.
Totuși, chiar dacă nu va fi respectat acest termen, nu ar fi o tragedie să avem o lege gata de a fi lansată în dezbatere publică și în prima parte a anului următor, doar să fie una serioasă, bine analizată și structurată, logică, și care să nu arunce învățământul într-o nouă perioadă de haos.
Dacă venim cu o “frecție la picior de lemn”, mai bine să lăsăm Legea 1/2011 să meargă mai departe, chiar și așa cum este, masacartă de tot felul de modificări aduse în Parlament.
Se poate vedea cum începe să se piardă deja din ceea ce promitea proiectul “România educată”, puternic susținut de președintele Klaus Iohannis.
Un foarte bun exemplu în acest sens este proiectul – pilot implementat de anul acesta în Liceul ,,Lazăr” din Capitală, după cum anunțau, în prima zi a anului școlar, premierul Florin Cîțu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Inițial, proiectul – pilot prevedea curriculă personalizată, profesorii având posibilitatea de a-și prezenta propria viziune asupra predării, iar elevii având posibilitatea de a alege materiile.
Acum, s-a redus totul la a organiza ore cu prezență fizică pentru elevii din clasa a XII-A doar la materiile de BAC, iar restul în online.
Nimic altceva decât aplicarea unei lecții învățate în pandemie.
E bine că elevii din clasa a XII-a vor avea mai mult timp pentru a se pregăti înainte de examenul maturității.
E de asemenea bine că am învățat ceva din experiența pandemiei, dar numai pentru a implementa o astfel de măsură nu este nevoie de o nouă lege a educației.