1. În numele poporului român din cele două state românești, se proclamă reunirea Rep.Moldova cu Patria-Mamă România.
Parlamentele celor două state românești vor adopta o declarație comună pentru reunire. Propunem acest text: În numele poporului român din Rep. Moldova și din România, Parlamentul Rep. Moldova și Camerele reunite ale Parlamentului României adoptă următoarea declarație comună: În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca popoarele singure să-şi hotărască soarta, de azi înainte Rep. Moldova se reunește pentru totdeauna cu Patria-Mamă România, având în vedere argumente de ordin etnic, lingvistic, istoric, politic, precum și tratatele, rezoluțiile, declarațiile și documentele de drept internațional prezentate în Anexe.
Reîntregirea României reprezintă singura garanție pentru ca românii din Rep.Moldova să-și păstreze ființa națională, limba maternă, cultura, apartenența la propria istorie.
Nu avem voie să trădăm moștenirea sacră lăsată de Sfatul Țării care în 27 Martie 1918 a votat unirea PENTRU TOTDEAUNA aBasarabiei cu MAMA SA ROMÂNIA.
Marile Puteri au susținut reunirea: SUA, prin Rezoluție Senatului SUA 148/1991 care prezintă toate argumentele necesare recunoașterii unirii. China, prin declarația liderului Mao Zedong care a spus în 1964 că „pământuri anexate [nejustificat] de sovietici sunt foarte multe. /…/ Ei și-au declarat teritoriu propriu o parte a României”; în același an, ambasada Chinei de la București a difuzat o hartă a României Mari care includea Basarabia și Bucovina de nord anexate de URSS ca urmare a Pactului cu Stalin-Hitler.
2. Reunirea trebuie făcută urgent, pentru a salva de la catastrofă Rep.Moldova dacă ar fi atacată asemenea Ucrainei, precum și pericolul declanșării unui cataclism umanitar și de mediu de o gravitate fără precedent în istorie care ar avea loc în cazul exploziei celui mai mare depozit de armament din Europa de est care se află în com. Cobasna din R.Moldova. Conform unui studiu academic, explozia ar declanșa un cataclism similar celui la Hiroshima din 1945 și ar afecta teritorii din Moldova, Ucraina și România. Dacă în depozit există muniţii chimice, biologice și radioactive, explozia ar afecta întregul bazin al Mării Negre și țările riverane.
Aceste pericole ar fi evitate prin reunirea ugentă a Rep.Moldova cu România: întreg teritoriul R.Moldova ar deveni Teritoriu NATO apărat de cele 31 de state membre NATO.
3. În iunie 1940, Basarabia, Bucovina de nord și ținutul Herța au fost smulse de URSS din trupul Țării-Mamă ca urmare a Pactului Stalin-Hitler semnat la Moscova în 23 august 1939, ale cărui consecințe au fost condamnate unanim la nivel internațional.
În timpul ocupației sovietice românii din R. Moldova au fost victimele celui mai cumplit genocid din Europa postbelică, dictat de Moscova (Engels decretase că dispariţia românilor de pe faţa pământului ar fi un pas înainte pentru victoria revoluției proletare). Au fost deportate pe vecie sute de mii de români în Siberia și în alte locuri, la muncă forțată, în condiții de exterminare. În 1946-47 a fost organizat unicul genocid prin înfometare din Europa postbelică, cu peste 300.000 de morți, aproape toți fiind români (numărul populației era 2.200.000, inclusiv cetățenii nebăștinași); au fost provocate deliberat numeroase cazuri de canibalism „pentru a face din poporul român, cel mai religios popor creștin din lume, un popor de canibali”.
Poporul român din Rep. Moldova trebuie considerat popor-martir. Genocidul înfăptuit împotriva lui trebuie recunoscut și condamnat de toate statele lumii.
Federația Rusă, stat succesor al URSS, trebuie să plătească reparații pentru victimele genocidului și urmașii acestora, precum și despăgubiri pentru ocuparea ilegală a teritoriului în perioada 1940-1991 (anul trecut Polonia a solicitat Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1320 de miliarde de euro).
Curtea Penală Internaţională de la Haga trebuie să condamne URSS pentru crimele de genocid împotriva poporului român din Rep. Moldova în timpul ocupației din perioada 1940-1991.
Proclamația a fost trimisă Ambasadelor din Republica Moldova și din România, în special ambasadelor următoarelor state: SUA, China, Federația Rusă, Marea Britanie, statele membre ale Uniunii Europene, Ucraina, Israel, Turcia, Canada, Japonia, Brazilia, Argentina, India, Serbia, Georgia, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Organizației Națiunilor Unite.
