Liderii europeni caută să rupă frăția de cruce dintre Vladimir Putin și Xi Jinping. Washingtonul susține vizita lui Emmanuel Macron la Beijing, cu toate că se teme de „cordialitatea” care ar putea guverna dialogul dintre președinții Franței și Chinei. Reuniunea se desfășoară după ce “președintele american al Uniunii Europene,” Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre să reducă dependența economică de China. Asta se traduce prin „Calule, nu mai mănânci ovăz?”
Chinezii au fost mereu maeștri în “cromatica” diplomației. Nu întâmplător a fost ales orașul Guangzhou, fostă capitală a imperiului și nu în ultimul rând, portul din care a pornit Drumul Mătăsii, pentru întâlnirea celor doi.
Ploaia din orașul cireșilor înfloriți n-a șters bruma de zâmbet de pe chipul președintelului Franței. A sfidat recomandările Washingtonului?
Împăratul muștelor nu poate rupe frăția dragonului cu ursul
Gheața dialogului est-vest a fost spartă de Olaf Scholz, nevoit să călătorească opt ore pentru o întâlnire de o oră și jumătate la palatul imperial. L-a urmat Pedro Sánchez, premierul Spaniei, care s-a întors de curând din China, recomandând lumii să asculte vocea Beijingului.
Nu este clar nimănui ce face Macron trei zile în China.
Un consilier de la Elysée se lăuda zilele trecute jurnaliștilor că există doar o mână de oameni care pot avea discuții prelungite cu președintele Xi Jinping.
Naivii din presa occidentală cred că Macron își va folosi autoritatea pentru descurajarea „prieteniei fără limite” dintre Vladimir și Xi. Câți cunosc trecutul? Cum și-a ajutat fostul ofițer KGB camaradul să urce în ierarhia partidului chinez?
desen de Ștefan Popa Popa’s
Răsfoind presa occidentală, am auzit prostii cât carul mare. De carul mic al influenței plăpânde a diplomației europene nu suflă nimeni o vorbă. Analiștii de cazarmă scriu ca Lelea Nebuna despre nevoia de apărare a drepturilor omului, încălcate, chipurile, de Xi Jinping, despre artificiala criză din Hong Kong, fără a vedea scăderea turometrului prosperității europene în fața bolidului turat chinezesc.
Xi asigură buna relație între inima și coasta de sud a Chinei
Din discursul lui Xi Jinping de la ultimul congres al Partidului Comunist Chinez, occidentalii n-au înțeles nimic. „Să facem din armată un Zid Mare de Oţel!” Cuvântul inovație apare în diverse forme, iar “prosperitatea” de câteva ori.
Oare mai are sens să vorbim despre cine pierde în urma sancțiunilor impuse Rusiei?
Între Washington și Beijing nu se dă doar o luptă economică, ci una a înaltelor competențe. Cine va câștiga competiția științifică va conduce lumea. Recent, cercetătorii chinezi au realizat un experiment genetic: introducerea unor gene de la tardigrade (o nevertebrată de talie mică) ar putea crea super soldați rezistenți la radiații.
China e la un pas de reunificare. Noua politică a Beijingului menține confortabilul “o țară cu două sisteme” în relația dintre inima și coasta sudică. Liderul chinez a promis că va termina cu revizionismul taiwanez. Cum o va face? Descurajând extinderea AUKUS, un altfel de NATO în Oceanul indo-pacific.
citește și: Pandișpan trilateral, în loc de tortul Unirii
China dezvoltă infrastructuri în inima Balcanilor, iar noi ne facem că plouă. Am pierdut un partener istoric. Ne-am dat prietenia pe o șapcă americană. Dar nu e totul pierdut. Vechile legături se pot relua oricând de o putere nouă la București, care să refuze hegemonia.
Consecința sancțiunilor: un dolar slăbit și un yuan în expansiune
Vă întrebați de ce puterea dolarului scade? De ce președintele Mexiculului a rostit un discurs antiamerican? De ce prețul barilului a crescut iar? Pentru că Rusia și Arabia Saudită au ajuns la un acord de înjumătățire a producției de petrol. Un joc de chintă roială al diplomației chineze.
Înainte de dialogul din grădina cu cireși în floare, compania franceză Total Energies și China National Offshore Oil Corporation au finalizat prima achiziție de către Beijing de gaz natural lichefiat, care urmează să fie decontat în yuani chinezești prin Bursa de Petrol și Gaze Naturale din Shanghai. O mișcare care tulbură piețele financiare.
Și Ursula von der Leyen se pregătește să urce în aeronava spre Beijing, încercând să pilească dinții dragonului economic cu pila din poșetă. Nimeni nu pricepe de ce au trimis-o stăpânii săi americani. Ca să-l țină pe Xi de vorbă să nu se vadă cum cresc turburențele de capital pe piețele financiare?
Administrația Biden i-a dat mandat lui Macron?
Banca Centrală a Chinei deține mai mulți dolari decât celebrul FED. Noua politică antirusească a Administrației Biden a făcut yuanul (moneda chinezească) cea mai tranzacționată pe Bursa de la Moscova.
Yuanul a depășit pentru prima dată dolarul în volumul lunar de tranzacționare în februarie, iar diferența a devenit mai pronunțată în martie, potrivit datelor, publicate ieri de Bloomberg. “Înainte de invazie, volumul de tranzacționare al yuanului pe piața rusă era neglijabil.”
Până la alte ordine, Macron pare că ridică nasul și dă conținut autonomiei strategice față de Washington. Va insista pe lângă liderul chinez pentru medierea conflictului dintre Ucraina și Rusia? Aici e miza vizitei.
VOCILE LUMII
Yan Wenbin
Ambasadorul Chinei la Chișinău
“China își va urma neclintit propriul drum. Au existat țări care au încercat să-și impună valorile și sistemele sociale în China, să schimbe direcția și sistemul de dezvoltare chineze și să creeze o altă China. Văzând că nu-și ating obiectivul, acestea se reorientează spre a pune piedici Chinei, fără a avea limite,” a scris Yan Wenbin, ambasadorul Chinei de la Chișinău, într-un comentariu publicat pe site-ul agenției de presă Infotag.
