Alegerile din Germania de duminică, 26 septembrie 2021, consfințesc sfârșitul domniei Cancelarului Merkel și a supremației Uniunii Creștin Democrate, în politica celei mai puternice și dezvoltate țări din Europa.
După numărarea majorității voturilor din circumscripțiile electorale, formaţiunea de centru-stânga SPD (PSD-ul german n.a.) şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8 % din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet, care o obţinut numai 24,1 % din sufragii.
Favorit pentru funcția de cancelar este Olaf Scholz, 63 de ani, mâna dreaptă al Angela Merkel. Un tip jovial, lipsit de prejudecăți, omul care a desferecat cuferele cu bani pentru a ajuta economia germană, pe timpul primei pandemii. El își revendică postul. Acesta mai este solicitat și de către Annalena Baerbock (din partea Verzilor), Armin Laschet (CDU-CSU), dar cu șanse minime.
Conform Constituției Germaniei, președintele federal Frank-Walter Steinmeier (Bundespräsidentul) propune Bunderstagului, parlamentului german, personalitatea care poate compune cea mai reprezentativă majoritate.
În poll-position este Olaf Scholz. Alegerea sa în funcția de Cancelar ar încheia supremația creștin democraților. Astfel, mandatul puternicei Angela Merkel se va termina, deloc în glorie.
Defazații vorbesc în paradigma trecutului
Analiștii de regiment și-ar dori o nouă Große Koalition, poreclită Groko, între CDU-CSU și SPD, ceea ce ține mai mult de wishful thinking (iluzie n.a.)
Orice cercetare a rezultatelor alegerilor arată că împreună, cele două formațiuni nu pot compune majoritatea de 50 plus 1, având doar 49,90 % din numărul de scaune parlamentare. Probabil dacă votul era în România, suma totală era modelată de softul regimentului. Acolo, votul e însă de drept divin, nu ca la noi laic, la dispoziția puternicilor zilei.
Citește și: Cioclul Iohannis s-a asigurat de un parastas “bine făcut”
Sistemul electiv german nu permite impostorilor să ajungă Cancelari. Filtrul e pe mai multe nivele. Mai întâi alegerea în partid, apoi votul coaliției și nu în ultimul rând, încrederea publicului în formațiunea din care face parte candidatul.
În Germania există un sistem electoral complex. Și uninominal și mixt, astfel încât să i se zădărnicească omului de sistem să câștige totul. Democrația e consolidată în ani de devotament, respect și încredere în statul de drept.
Nimeni în Germania nu stă drept decât în fața majorității parlamentare. O guvernare puternică e una reprezentativă. Astfel încât germanii să fie scutiți de crize, aventuri sau perversiuni politice.
Olaf Scholz poate fi noul Cancelar în caz că partidele se așează la masa dialogului. El nu va fi propus mâine. Negocierile pot dura luni de zile, astfel încât PSD-ul din România trebuie să-l țină pe Cîțu intubat până la primăvară.
Rezultatele finale ale alegerilor pentru Bundestag, camera inferioară a parlamentului Germaniei, reflectă un spectru politic complet fărâmițat: Partidul Social Democrat (SPD) – 25,7% – va avea 206 mandate; Uniunea Creștin Democrată (CDU) / Uniunea Creștin Socială (CSU) – 24,1% – 196 mandate; Verzii – 14,8% – 118 mandate; Partidul Liber Democrat (FDP) – 11,5% – 92 mandate. Pe ultima sută de metri a intrat și Linke (stânga) – 4,9% – cu 39 de parlamentari, după redistribuiri. Așa cum am spus, suntem martorii sfârșitului domniei Cancelarului Merkel și ai supremației Uniunii Creștin Democrate în politica germană.
Tinerii germani se dau cu pluta VERDE
Olaf Scholz poate aduna voturile SPD-iștilor, ale liberalilor (FDP) și ale verzilor, urcați, pentru prima oară în istorie, la amețitoarea cotă de 14.9 %. Doar gafele inimaginabile ale Annalenei Baerbock, candidata pentru funcția de Cancelar, au limitat ascensiunea. Peste 40% dintre tineri au votat acest partid nou.
Ce va face Olaf Scholz? Asta e întrebare. Coabitarea cu Verzii nu va fi ușoară. Se prefigurează o coaliție tripartită, incoerentă ideologic. Pe deoparte, social democrații cu sistemul lor de protecție socială, pe de alta, Verzii, “mari cheltuitori” și Liberalii, grijulii față de firmele germane. Toate aceste interese vor fi negociate la sânge. Astfel se explică de ce numele Cancelarului nu va fi aflat prea curând.
Suntem martorii sfârșitului domniei Cancelarului Merkel și a supremației Uniunii Creștin Democrate. Cum va arăta minunata lume nouă depinde de ei, nu de noi.
Poate că e mai puțin important pentru români cum va face noul Cancelar tranziția verde și cum va stabiliza sistemul de pensii în preajma pensionării Baby-boomerilor.
Criza imigranților – care a văduvit partidul lui Merkel de voturi – stabilitatea locurilor de muncă, impulsionarea motorului german, care a tors prea mult, pentru noile cerințe de reducere a emisiilor de carbon și trecerea la folosirea energiei GREENFIELD pot interesa și românii.
Patrupedele din Kiseleff nu au dialog cu Berlinul
Liota de jurnaliști din solda pădurilor, analiștii politici văzuți mai des prin Kiseleff, la sediul PSD, decât la Biblioteca Academiei, vor anunța cu surle și trâmbițe aerul din pupă pentru corabia lui Marcel Ciolacu. Până la noi ordine pe unitate, nu se știe cine e în stare de la social democrații români să negocieze cu SPD. Câ de ajuns la Sholz, poate doar printr-o femeie de serviciu, și aia cu grad.
VOCILE LUMII
The Economist
Publicație britanică
“Doar Otto von Bismarck și Helmut Kohl au ocupat funcția de cancelar al Germaniei mai mult timp decât a făcut-o Angela Merkel. Bismarck a pus bazele unui imperiu și a inventat pe parcurs primul sistem public de pensii și de sănătate din Europa. Kohl a vegheat la reunificarea Germaniei și a fost de acord cu înlocuirea îndrăgitei mărci germane cu moneda euro. În schimb, realizările doamnei Merkel sunt mai modeste. Germania arată ca o mașină de lux al cărei motor „toarce”, însă când ridici capota, semnele de neglijență sunt vizibile, comentează „The Economist”.
