Pe drumul cuceririi universalității, sculptorul de origine română Constantin Brâncuși a avut cel puțin un înger păzitor, în persoana unui celebru chirurg român: Dimitrie Gerota. Cu doisprezece ani mai mare decât învățăcelul care se semna la început Brâncuș, îi era profesor de anatomie la Școala Națională de Arte Frumoase din București, a doua universitate de artă din vechiul regat. L-a ajutat cu o bursă de 200 de lei, pentru a pleca să-și continue studiile la Paris. I-au ajuns banii?
Dimitrie Gerota i-a descoperit talentul. L-a ajutat să învețe misterele corpului uman. Probabil că l-a dus și la disecții în morgile spitalelor. Așa s-a născut “Ecorșeul”, o piesă de debut, din perioada deprinderii artei figurative. Lucrarea poate fi admirată în Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, care se încheie în această lună la Timișoara. Etimologic, cuvântul ecorșeu provine din limba latină: excorticare, excorio, excorticare, adică jupuit.
citește și: 2024 – în cumpăna electorală / Democrație liberală sau autoritarism?
“Ecorșeul” a fost lucrarea de licență a tânărului sculptor. S-au produs mai multe replici, ulterior donate Facultăților de Medicină din Iași, Cluj și București.
Dilema devenirii artistice și cine i-a montat aripile tânărului artist din Hobița sunt dezvăluite într-o carte monumentală.
La Editura Academiei Române, sub coordonarea profesorului Irinel Popescu, un chirurg de prestigiu și transplantolog de renume mondial, a apărut o lucrare ce lipsea umanității: “O întâlnire astrală între Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși.”
O întâlnire astrală între doi nemuritori
Bine zis, întâlnirea astrală. Buchisind cartea apărută în condiții grafice excepționale, am realizat că înainte de a fi un sculptor modern, Brâncuși a fost unul figurativ. În 1902, a primit o bursă la intervenția lui Gerota. A trebuit să ajungă cu puținii bani din bursă la Augustin Rodin, celebru artist francez, în mare vogă la acea vreme, pentru a-i da urgent cu flit, lansându-se singur pe orbita universalității.
Înainte de a fi un geniu al abstractului, sub îndrumarea chirurgului, Brâncuși a dobândit cunoștințe anatomice, la fel ca în urmă cu mai multe secole, Leonardo da Vinci și Michelangelo. Ce a fost Marcantonio della Torre pentru Leonardo da Vinci, așa și Gerota pentru Brâncuși. De altfel, primul Ecorșeu e semnat Gerota-Brâncuș. Medicul avea pasiunea artei, știind să deseneze și să modeleze. Astfel, autorii articolelor din carte speculează chiar că micile diferențe dintre sculpturile trupului uman, cu toți mușchii și venele de sub piele, se datorează intervenției chirurgului în procesul de modelare a acestora.
Dacă studenții de medicină au avut șansa studierii unor modele cu multe secole înainte, Ecorșeul lui Brâncuși a fost o mană cerească pentru învățăceii din școlile românești de medicină.
Figura Jupuitului impresionează și azi. Pare că artistul l-a avut ca model pe Antinous, întruchiparea frumuseții masculine din fostul Imperiu Roman.
Cartea “O întâlnire astrală între Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși” are o tușă aparte. Prilejul întâlnirii astrale dintre doi olteni de geniu este folosit de colectivul de autori pentru a-l aureola pe Dimitrie Gerota, singurul medic român care are un organ uman cu numele său în marile lucrări de anatomie: fascia renală sau fascia Gerota. Puțini străini știu ce origine are descoperitorul acestei plase (impropriu denumite așa) de susținere a rinichilor.
S-a întors acasă pentru a-i vindeca pe români!
Talentatul medic craiovean nu s-a bucurat de-o bună relație cu mahării sistemului universitar bucureștean, neprimind o catedră la specialitatea sa de bază: chirurgia.
La fel ca alți tineri români ai secolului XIX, Dimitrie Gerota a beneficiat de burse și de ajutorul părinților (tatăl său era preot în Craiova), studiind la Paris.
S-a întors – asemenea altor pașoptiști – pentru a se realiza în țara lui. N-a rămas în marile clinici să-și desăvârșească talentul, inovația și știința de carte.
Universitarii nu l-au primit. Cu greu a găsit o catedră la Școala Națională de Arte Frumoase. Poate că Dumnezeu așa a pus la cale: întâlnirea astrală Brâncuși-Gerota.
Dimitrie Gerota are multe premiere mondiale în activitatea sa, dar necunoscute specialiștilor și marelui public. Metoda sa de mobilizarea precoce a fost reintrodusă relativ recent în chirurgia internațională, însoțită și de alte măsuri care grăbesc vindecarea, sub numele de „fast-track” („calea rapidă”). Protocoalele de „fast-track” sunt astăzi foarte la modă, în primul rând pentru că, așa cum spunea și Gerota, grăbesc vindecarea bolnavului. Mai precis, medicul Gerota a descoperit că pacienții operați la organele interne se vindecă mai rapid dacă, după 24 de ore, reiau mișcarea.
RIDICĂ-TE și umblă!: „Scoală-te!”, i-a zis Iisus, „ridică-ți patul și umblă.” Îndată, omul acela s-a făcut sănătos, și-a luat patul și a umblat. Era o zi de Sabat. (Ioan 5:8-9). Un creștin ortodox practicant, medicul Gerota a demonstrat că vindecarea e posibilă prin credință.
Dimitrie Gerota a studiat îndelung anatomia, fiziologia vezicii urinare și a apendicelui. Poate fi considerat un părinte al tratamentului cancerului de sân. A descoperit o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota,” pentru evidențierea tumefierilor ganglionare. A convins elita medicală a lumii cât de important este albastrul de Prusia, dizolvat în eter, pentru evidențierea sistemului limfatic.
Gerota a fost cinci într-unul
De numele său se leagă și aplicarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român. Pentru că maeștrii vremurilor, mari practicieni, nu încăpeau de el prin sălile de operații ale spitalelor bucureștene, a înființat, în 1907, Sanatoriul Dr. Gerota, un spital în care erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomo–chirurgicale lucrate în întregime de el.
Dimitrie Gerota a fost cinci într-unul: radiolog, oncolog, chirurg, urolog, mecena lui Brâncuși.
VOCILE LUMII
Prof.dr. Irinel Popescu
“Ceea ce nu bănuia niciunul dintre cei doi autori (Gerota și Brâncuși), când a fost creat “Ecorșeul”, este că amândoi aveau să atingă, mai târziu, nemurirea. Gerota, ca un mare chirurg și anatomist, cel al cărui nume îl poartă fascia renală, unul dintre cele 300 de nume reținute în Nomina Anatomica Internationalis.
Brâncuși, ca părinte al sculpturii moderne, cel care se detașează definitiv de trecutul academic și are curajul de a reda esența formelor. În creația sa, însă, “Ecorșeul” ocupă un loc aparte, dovadă a bogatelor sale cunoștințe anatomice, dobândite în urma disecțiilor făcute sub îndrumarea lui Gerota, dar și o probă a măiestriei desăvârșite în arta figurativă. La fel ca Picasso înainte de a trece definitiv la arta pe care unii o numesc „abstractă” (termen pe care Brâncuși nu-l agrea), marele sculptor dovedește că nu lipsa de iscusință în creația clasică l-a îndreptat spre arta modernă,” scrie profesorul Irinel Popescu, în introducerea cărții “O întâlnire astrală între Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși,” apărută la Editura Academiei Române.
