Klaus Iohannis își duce mai departe opera de guvernator al României. A găsit un smoc de necuvântători din Parlament și i-a pus să arunce pe masa Biroului Permanent un proiect de lege pentru ridicarea pragului electoral de la 5 %, la 7%. Propunerea aparține atât parlamentarilor PSD, cât și PNL.
Printre semnatarii isprăvii de scoatere a UDMR din Parlament se numără: Alexandru Muraru, apropiat al președintelui Iohannis și mai puțin cunoscuții Cristina Burciu (trecută de la PSD la PNL), Laurențiu Cazan, Maria Stoian, Ervin Molnar, Florian Dumitru și Luminița Barcari (PNL).
Nu doar UDMR este ținta actului normativ, pus pe sub ușă de cerberii Palatului Cotroceni, ci și partidele mici, obligate să se constituie în alianțe electorale.
Hegemonii vor să se asigure că românii nu vor face vreo surpriză la alegerile viitoare
Klaus Iohannis îndeplinește nemțește toate directivele primite. Dacă în anii de după 1990, prezența UDMR la guvernare legitima statul de drept și alura europeană a coalițiilor, astăzi, din cauza lui Viktor Orbán, care se opune finanțărilor fără număr date Ucrainei de către Comisia Europeană, Uniunea condusă de Kelemen Hunor devine nefrecventabilă.
Ce-i pasă guvernatorului că realitatea relațiilor dintre UDMR și Budapesta e alta decât i s-a dat lui în plic, prin vreun voiaj european.
citește și: Guvernanții pregătesc Generația cu IQ de 40
L-am întrebat odată tranșant pe Attila Verestóy, un cunoscut parlamentar din Harghita – Dumnezeu să-l hodine! – cu cine ține? Cu Budapesta sau cu Bucureștiul? Și mi-a spus cu Bucureștiul, pentru că întotdeauna a dat mai mult decât administrația maghiară comunității sale.
Hunor a fost mai apropiat de Ciucă decât de Orban
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, o știu și serviciile de informații românești, nu are aproape nicio relație de prietenie cu Viktor Orbán. A fost un loialist al guvernării semafor PNL-PSD-UDMR, ca vicepremier.
Partidul Popular Maghiar din Transilvania, asociat cu europarlemantarul László Tőkés, care militează pentru autonomia secuilor, e mai apropiat liderului de la Budapesta. De nenumărate ori, pastorul Tőkés a afirmat că UDMR nu reprezintă interesele maghiarilor din Transilvania, ci mai degrabă interesele Bucureștiului în fața maghiarilor.
În ultimele alegeri parlamentare, acest partid a îndemnat tacit membrii săi să voteze UDMR la parlamentare, pentru a exista o reprezentativitate.
Noua lege, dacă va trece, va enclaviza maghiarimea și va spori tensiunea interetnică. O face intenționat servul Occidentului, pus moț în fruntea statului?
Tot occidentalii au provocat și răzmerițele din Kosovo, chiar dacă narativul oficial e altul.
Cât despre rebeliunea din Martie 1990 de la Târgu-Mureș, se știe azi cine a organizat-o. Mușterii securității care doreau reînfințarea instituției pe criterii democratice.
Se dorește un scandal interetnic? Dacă e ordin de la stăpânirea cea bună a lumii…
Lecția sinuciderii PNȚCD nu intră-n manualul de fizică politică
Revenind la proiectul de lege, poate îi transmite cineva și Obermeisterului de la Cotroceni, întins precum caldul nemțesc peste România, că țărăniștii au mărit pragul electoral la 11% – pentru alianțele politice – nemaintrând în Parlament. La acea vreme, Ion Iliescu, președintele PSD mi-a trimis un emisar care îmi recomanda ca executivul să dea pe ultima sută de metri o ordonanță favorabilă. El voia să aibă liniște la Bruxelles, unde domina autoritar PPE.
Conform știrilor provenite de la “oamenii cu trei urechi,” ascultate de Cozmin Gușă, președintele ar avea planul de a se pune pe sine drept strategul șef al PNL pentru viitoarele alegeri. Conform perspectivei lunatice, la sfârșitul mandatului său ar fi capabil (stând bățos pe dosare și purtând cheile procuraturii în buzunar) să forțeze formarea unui Pol de dreapta în jurul PNL. Adică, USR, Forța dreptei și Partidul Mișcarea Populară să se topească sub umbrela sa ciuruită? E un vis cu baloane colorate.
Guvernatorul scoate colții dictaturii democratice
Sigur că proiectul de lege va trece, dacă PSD n-are memoria cârjelor electorale, pe care le-a avut mai mereu și dacă liderii AUR răspund la comenzi. Sunt destule voturile PSD și PNL, plus alte minorități, pentru trecerea otrăvitoarei propuneri de lege.
Practic, norma juridică ar restrânge dreptul constituțional al românilor de a alege și de a fi aleși.
Nu mai trăiesc bătrânii care, prin anii ’90, îmi spuneau că au votat cu Ochiul și a răsărit din urnă Soarele, simbolul electoral al comuniștilor.
Sub flamurile globalismului fermecător, se ascund colții dictaturii democratice.
Totuși, sunt persecutat de o întrebare. Oare liberalii vor rămâne cârpele domnului președinte și în 2024? Dacă în desenatul Pol de dreapta nu intră ceilalți, precum pinguinii în apă? Ce l-ar convinge pe Ludovic Orban să se reîntoarcă spre lauda “Cine e generalul?” Dosarele, firește.
Și dacă PNL o va lua pe tobogan ca PNȚCD, mai are sens să reamintim cineva va fi cioclul partidului Brătienilor?
VOCILE LUMII
Euroactiv
“În anul 2014,Curtea Constituțională Federală a Germaniei a declarat neconstituțional pragul actual de 5% pentru alegerile UE. Deși o decizie a UE din 2018 impune introducerea unui nou prag de cel puțin 2%, conform interpretării guvernului, legislația va intra acum în comisia de specialitate. Dacă va fi adoptat după lectura finală, un prag ar putea intra în vigoare înainte de alegerile europene din 2029,” scrie Euroactiv.
