Noi avem impresia că pe Dâmbovița se fac și se desfac lucruri, când de fapt soarta ne este scrisă la Bruxelles prin diverse „rapoarte și MCV-uri“ despre care nu știm cine le redactează, la ce folosesc în mod real și cine sunt comanditarii. Paznicii României la Bruxelles, prima linie de apărare a țării, ar trebui să fie europarlamentarii. Teoretic. Practic, cu mici execepții, doar familiile lor știu, poate, exact cu ce se ocupă acești domni și doamne.
A debutat, așadar, marele război politic european pentru configurarea viitorului parlament. Și, astfel, pentru a decide cine va conduce Europa în viitorii cinci ani, spre ce direcție și cu ce obiective. Vom înțelege mai bine direcțiile după configurarea posibililor câștigători. De asemenea, care vor fi consecințele pentru România. Rămânem un land economic germano- austriac? Sau o bază militară americană autonomă în Estul Europei? Sau, nici una, nici alta? Ca și acum. Vorba țăranului: nici cal, dar nici măgar. Și aș adăuga eu: nici șanse să devenim cătâr independent, că nu prea suntem lăsați, sau mai bine zis nu ne luăm noi rația de libertate suficientă cât să fim respectați și lăsați semi-independenți.
Nimeni cu picioarele pe pământ nu așteaptă o nouă „generație pașoptistă“ în clasa politică, dar măcar puțină demnitate în numele țării de la Iohannis, Dragnea și Tăriceanu am merita să vedem, noi cei care le finanțăm viețile deosebit de îmbelșugate. Istoric vorbind suntem o națiune norocoasă. Astfel că, întâmplător, vom avea președinția Consilului European taman în timpul campaniei electorale și a alegerilor europarlametare. O să vedem dacă ne va fi de bun augur.
Trei direcții trebuie urmărite: ce vor face Merkel și popularii, în scădere de încredere, ce face vedeta – Macron și mișcarea lui neomarxistă și cum va acționa Steve Bannon, fostul strateg al lui Trump, implicat în campanie alături de grupurile conservatoare europene. De urmărit Salvini, liderul italian care îndeamnă Europa la răscoala anti-Junker, ca expresie a dictaturii birocraților europeni față de politicienii aleși ai țărilor membre. Birocrația conduce, de fapt, Europa: o frază devenită oarecum banală în adevărul ei evident. E frustrant, dar votul popular nu prea contează chiar dacă facem euroalegeri. Europa se conduce cu directive și proceduri birocratice, ca o corporație. Pe cine a reprezentat de fapt Junker în fruntea Europei? Bancherul bolnav de sciatică ce se trata dimineață de dimineață cu rețeta domnului Johnny Walker.
Din punct de vedere al voturilor și al viitoarelor posibile majorități este prima dată când popularii, socialiștii, grupurile conservatoare, neomarxistii, verzii și cei anti- UE se înfruntă într-o bătălie extrem de strânsă și neconvențională. Europa va fi condusă cel mai probabil de o alianță de partide ghidonate de plutocrații de genul lui Junker și de multinaționalele care îi plătesc salariul lui Barroso, fostul președinte al CE.
Campaniile de intoxicare, manipulare, trolling pe rețele de socializare au fost deja lansate, vom asista la o înfruntare similară celei din 2016 din SUA. Și poate chiar la un scandal similar: dacă iese prost pentru puternicii birocrați europeni vom fi înștiințați că alegerile au fost furate, fraudate, vom avea „collusion cu Russia“. Asta nu însemna că Putin nu o să saboteze din toate puterile construcția europeană în alegeri.
Un fapt este cert: stânga europeană tradițională este la un pas de extincție. În mod hilar, probabil, cele mai multe voturi le vor lua din România, tocmai de la PSD. În condițiile în care Dragnea nici măcar nu este invitat la ședințele stângii europene. Nu că ar avea ceva de spus, dar măcar așa de complezență. Candidatul PES la președinția CE este Timmermans, olandezul-zburător care ne-a executat recent în plenul Parlamentului. Unii spun că a excutat guvernarea PSD, dar ședința era despre cum trebuie ca România să facă și să dreagă. Dacă voiau să îi pună cu botul pe labe pe PSD-iști, trebuiau să îi bage în ședința de partid la „internaționala lor socialistă europeană“. Așa era corect. Politica se face la partide, nu în Parlament, acolo unde se discută chestiuni tehnice de guvernare: cine ce legi dă, și dacă sunt în regulă sau nu! Mi-aș dori să îl văd pe Timmermans anchetat de procurorul Portocală măcar o lună. Sau măcar o lună să stea „cazat“ în spitalul penitenciar, purtat cu duba la înfățișări, în scaun cu rotile, cu branule…
Timmermans a jucat „sceneta bătăii la talpe a României“ pe mână cu Monica Macovei, care chipurile este de dreapta. Macovei face la Bruxelles și la București jocurile lui Cioloș, care chipurile și el este de dreapta, dar de fapt face parte din gruparea neomarxistă a lui Macron. Jocul la Bruxelles este extrem de difuz, iar personajele-cheie sunt o colecție de păpuși rusești (matrioșkă) în care toți sunt de fapt altceva decât par în realitate, după apuci să le dai „coaja“ la o parte.
Tăriceanu este și el sabotat și trădat din interiorul ALDE. Personajul pestilențial al acestei grupări europene este Guy Verhofstadt, flamand, bun orator, uns cu toate alifiile. Acest Guy i-a cerut lui Tăriceanu să saboteze „referendumul pentru familie“ și să urgenteze în Parlament agenda LGBT privind parteneriatul civil între persoanele de același sex. În paralel, Ms Guy lucrează cu aceeași Monica Macovei la aducerea USR în gruparea ALDE europeană. Macovei este disperată să mai prindă un loc de europarlamentar după ce a văzut că în țară poate lua maxim două procente, și asta dacă investește sume mari de bani. Macovei lucrează acum la două capete: fie primește un loc pe lista lui Cioloș, fie pe lista de europarlamentari ai USR. Trebuie să rămână în PE să facă jocurile birocraților.
În USR, Ghinea și Barna muncesc la convingerea membrilor acestei unități militaro-politice că Macovei îi va băga în ALDE. Condiția este ca procuroarea să primească loc eligibil. Apoi, Tăriceanu va fi dat afară din grupare. USR a dovedit loialitate totală față de agenda LGBT a celor de la ALDE-european prin sabotarea cu scandal a aceluiași „referendum pentru familie“. USR a plusat și l-a anunțat pe Guy Verhofstadt că a pus pe liste un homosexual român căsătorit în străinătate. Partidul lui Tăriceanu a primit astfel șah-mat și cel mai probabil va fi scos din ALDE european, iar în locul lui va intra USR.
Cioloș, Macovei și gruparea USR reprezintă noul picior de pod pus la București de birocrații europeni transpolitici. Aceștia trebuie să rupă în două procentele PNL la europarlamentare și să îi dea șah lui Iohannis pentru prezidențiale. Președintele României tace și speră că poate negocia al doilea mandat întorcând capul. În mod cinic, cu bune cu rele, după ce Dragnea și PSD vor fi zdrobiți cu pușcăria și îngenuncheați politic speranța unui firav interes național păstrat viu în relația cu UE va rămâne la PNL. De aceea, și liberalii și Iohannis sunt și ținte în mișcare.
