1.4 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăOp & EdFanfara de parastas a ICR

Fanfara de parastas a ICR

Noul ICR al economistului Liviu Jicman nu e ca al vechiului filosof băsist Horia Roman Patapievici. Trecut printr-o liposupție bugetară, organismul care trebuie să promoveze, prin legea de funcționare, cultura română în lume apare costeliv, vai de mama lui. 

Așa cum și-a dorit-o pe Ligia Deca pentru funcția de ministru al educației naționale, în urmă cu doi ani, președintele Klaus Werner Iohannis l-a poftit pe un director al Muzeului Cotroceni, ajuns acolo fără nicio competență în domeniu, șef al Institutului Cultural Român. Pentru a-i fi pe plac, coaliția PSD-PNL i-a votat pupilul în funcția de președinte. Peșicherul și-a ajuns din urmă visul. S-a cocoțat pe scaunul lui Augustin Buzura, Horia Roman Patapievici, Radu Boroianu, Mirel Taloș, de unde lansează baloane colorate.

Au dat în mintea copiilor

“E important să promovăm și oferte culturale pentru copii, pentru că e o rețetă care ne poate asigura un public fidel de la vârste timpurii,” a spus într-un interviu Liviu Jicman.

Falanga culturală a diplomației promovate de MAE a ajuns câine de circ. Păi, dacă ucrainienii au un președinte clovn, de ce nu am avea și noi faliții noștri?

citește și: Dentistul care se visa președintele Colegiului Medicilor Stomatologi a turnat la Securitate

Printr-o criză de destin, un fel de ciroză a infatuării, puterea politică de la București și-a trimis la post toți flegmonii partidelor politice. Imberbi și juveți culturali, dansatoare la bară, ingineri metalurgiști la bază (nu cunoaștem dacă au ceva și la vârf), militari plictisiți de vremurile de pensie specială, acoliți ai inadecvării, trepăduși ai cuvântului scris, oratori lemnoși, gregarii tributari ai educației maneliste s-au adunat la grămadă într-un belzebut cocon, numit impropriu Institut Cultural. De fapt, liderii partidelor parlamentare au creat o serie de de sinecuri pentru cei uitați pe centura guvernării.

Nu e o rușine să fii prost! Rușine e să nu recunoști. Sub oblăduirea președintelui Iohannis, imbecilitatea a ajuns trusou diplomatic.

Fanfara de parastas a ICR
Pictură Lucian Liciu

Politrucii au infectat organismul cultural, depolitizat până mai ieri, cu politicianism vespasian.

A ajuns un deliciu să te delectezi pe Tiktok cu idioțenia trepădușilor culturali, trimiși la post să-și reprezinte soacrele, nu Panthenonul culturii române.

Dream-team-ul lui Iohannis

Cu domnul Gîndu, care nu poate pronunța vreun nume de scriitor, ne-am distrat până ce ne-a asuprit o durere de burtă.

Pretențiile Catincăi Nistor de a sta în zone de lux ale Londrei, pe banii statului, le-am considerat aroganțe juvenile, nu înțelegem de ce pensionarul militar de la Varșovia și-a propus să promoveze locomotivele românești în Polonia. O fi având vreo șustă cu vreun producător local?

Pe vechiul politician băsist și inginer metalurg Cezar Preda, eșuat în politică, l-a recuperat “dream team”-ul lui Iohannis și l-a distribuit în rolul de director adjunct al ICR Paris. Pentru a demostra stăpânilor că e un mandarin al europenismului, a scos o dumă de excepție: “există în mediul nostru cultural o anumită bulă, un anumit cocon, care nu privește cu ochi buni nimic din afară.” Aha, el e ventrilocul care vrea să pună cârpa europenismului peste operele lui Brâncuși, prea decadente unei lumi tot mai imbecile? 

Croitoreasa și bruderschaftul

O domnișoară, fostă croitoreasă a doamnei Viorica Dăncilă, a ajuns referent la ICR Istanbul. Un domn, de-o modestie intelectuală lucie, devenit director adjunct la ICR Berlin, fascinat de inteligența artificială, a recunoscut în fața comisiei de cultură a Senatului că a început să ia lecții de germană. Și-a anunțat bruderii de aceeași condiție intelectuală că e uluit că în limba lui Goethe există substantive care în limba română sunt la genul feminin, iar în germană sunt la genul masculin. Ce trestie tristă, amvon de buhai de baltă…

Civilul constructor din Galați – se sparie gându’! – a recunoscut că și-a tras un CV tehnic, pentru a nu corupe prea mult foaia de hârtie. Sigur că nu cunoaște niciun scriitor român, asta ca efigie a „României educate.”

Noua domniță Caragea și Matilda cea necunoscută de ei

Domnița Caragea de la Londra și-a închiriat un Penthouse în centru, pentru că nu se cădea, în ordinea sa de precădere, să fie mai prejos ca baștanii care-i însoțesc călătoria vieții. Acum, dă cu subsemnatul pe la DNA. Sigur că tot Tati o va scoate din belele.

Mai are rost să notez un mic amănunt? Majoritatea numiților n-au publicat nicio carte, dar au felii din tortul guvernamental, de la șmecheri ce le sunt șefii de la partid. Sfertodoxism în esență pură, așa s-ar traduce impostura numiților prin filialele ICR din lume.

Edificiul cultural românesc se prăbușește. În loc de calfe, au fost trimiși vidanjori să repare pilonii de susținere, tablagii să picteze vitralii, șoferii să îmbrace sculpturile, iar gușterii să organizeze fanfara de parastas. Închideți mustăria! Aruncați cheia, să nu o mai găsească vreun nou jicmanist.   

Victor Petrini pare a intra în universalitate.

Tovarășul Gîndu nu-și bate capul ce a făcut Matilda cu glamnica, la ceasurile de seară din celulă cu iubitul ei. Timpul are prea multă răbdare…

VOCILE LUMII

Dinu Gîndu

Șef ICR Lisabona

Fanfara de parastas a ICR
Dinu Gîndu a fost director de Casă Culturală

„Lider de mic,” „citesc 1.000 de pagini pe săptămână,” „îmi place să pescuiesc de nu mai pot,” „sunt unionist raționalist.” Așa se caracterizează Dinu Gîndu, fost vicepreședinte al PNL Diaspora și fost director al Casei de Cultură a Studenților din Galați, numit recent director la filiala Institutului Cultural Român (ICR) din Lisabona, potivit ziarului Libertatea.


Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă