Un curent de stânga bântuie Europa, zic meteorologii politici din țările occidentale. Bătrânii conformismului dogmatic nu pricep că patriile sunt diferite. Barometrele indică cer variabil, dar sunt unii care se căznesc să ne convingă că vin ploile nordice. Totul se judecă pe bază de curent. Adică de modă. În acest context apare pe turnantă „floc floc.” Dar cine este personajul din nordul Franței, batjocorit așa?
Până la discuțiile despre ce se întâmplă pe eșicherul politic francez, să ne reamintim că duminică, social democratul Olaf Scholz a reușit să fure startul pentru postul de Cancelar al Germaniei, jucând pe greșelile adversarului. Nu el a câștigat. Creștin democratul Armin Lachet s-a înfrânt, din prostia lui.
Țările nordice au predispoziție pentru social democrația de tip Olof Palme. Care dintre actualii politicieni de stânga ar risca să moară asasinați, precum părintele socialismului de tip Moș Crăciun?
Dreapta naționalistă nu are suflu electoral
Tot mapamondul vorbește despre Emmanuel Macron și despre criza submarinelor cu propulsie nucleară, care a aruncat Franța în depresie. Liderul de la Élysée a fost luat prin surprindere de noua alianță militară, AUKUS, din zona indo-pacifică. Cel puțin 20.000 de specialiști în domeniul naval rămân șomeri. Nici vestele galbene nu mai au o forță și corpolența agresivă.
Citește și: Mătușa Ursula îl împrumută pe Vasilică, pentru că “ia de la săraci și dă la bogați”
De la revolta generalilor rezerviști contra establishmentului lui Macron, patrioții din Adunarea Națională, partidul obositei Marine Le Pen, nu găsesc liderul de forță care să-l scoată afară, în stradă, pe actualul locatar de la Élysée, cu tot cu pămătufurile lui progresiste.
În aceste intemperii de sezon, Emannuel Macron pare, dintr-o anumită parte a presei, cea a mainstream-ului globalist, triumfător în viitoarea bătălie prezidențială, care va avea loc în luna mai 2022.
Nu e numai cum se nimerește, mai e și cum se pregătește mocnit opoziția reală, nu cea din imaginarul naționalismului francez.
Macron a câștigat pentru că dreapta a fost lovită de anticorupție
Congresul Partidului Republican francez (Les Républicains), de duminica trecută, a trecut neobservat de deontologii cu simbrii birocratice europene. Decizia de a scăpa de păgubosul stil democrat american, de organizare a alegerilor primare, prin consultarea tuturor membrilor de partid, vreo 80.000, poate fi un eveniment de răscruce pentru dreapta autentică franceză.
Pentru cei cu memoria slabă, acest model de desemnare a candidatului la președinție a dus la ratarea epocală a finalei din 2017.
Sigur că acuzația de deturnare a fondurilor publice, formulată înainte de prezidențialele trecute, l-au scos din joc pe liderul François Fillon. Mesajul său “une volonté pour la France” nu a mai fost bun de nimic. Prin înlăturarea liderului mișcării de centru dreapta, s-a deschis calea macronizării politicii franceze.
Congresul Republicanilor de duminică a decis organizarea Conferinței Naționale, la începutul lunii decembrie 2021. Dacă timpul din Hexagon nu prea are răbdare, noul concept de desemnare a candidaturii la președinția Franței îi este favorabil lui Xavier Bertrand, președintele Consiliului Regional Hauts-de-France, un fel de moroșan al politicii românești. Empatic, inovativ și cu viziune, are prima șansă în fața contracandidaților săi: Michel Barnier, Éric Ciotti, Valérie Pécresse, Philippe Juvin. Chalangerul rămâne Michel Barnier, diplomatul francez care nu a putut stăvili exitul Marii Britanii din Europa, el fiind principalul negociator al UE, de altfel un personaj înzestrat cu forță, deși are 70 de ani.
I se spunea „floc floc”
Pentru că a lucrat în asigurări înainte de a fi parlamentar, Bertrand spune că a fost mai mereu batjocorit în elitele pariziene de elită datorită începuturilor sale cu o carieră umilă. În calitate de deputat, a fost poreclit „floc floc,” din cauza sunetului pantofilor cu talpă de cauciuc de pe podelele de marmură ale Adunării Naționale. Dar, astăzi, Bertrand pare a fi un „om al poporului,” așa cum îl caracterizează site-ul Politico.
Liderii Les Républicains, atacanți de un comediant
Deloc de neglijat este ce-l mână în luptă pe polemistul de extremă dreaptă, Eric Zemmour, un fel de Corneliu Vadim Tudor de la noi, care nu este încă candidat, dar care nu încetează să atace urmașii fostului RPR, partidul de glorie al lui Chirac. El îi acuză pe liderii Les Républicains că l-au trădat pe de Charles de Gaulle și pe Georges Pompidou, predecesorii dreptei conservatoare.
Dacă empaticul Xavier Bertrand, “nordistul” din regiunea Hauts-de-France, atinge o cotă electorală de aproape 20%, el fiind preferat de cei care doresc o viață în siguranță, o societate fără imigranți și delicvență majoră, fosta consilieră a lui Chirac, Valérie Pécresse, adună, conform cercetărilor sociale, 79 % dintre părerile bune ale electoratului de centru dreapta al Franței.
Michel Barnier e mai mult reprezentantul clasei de mijloc, nostalgică vremurilor Franței eroice.
Alegerile locale din vara acestui an au cam trecut neobservate de la București și de către presa europeană, prea orbită de strălucirea iluzorie a stelei Macron.
Dreapta tradițională s-a consolidat în alegerile regionale
A fost un dezastru din punct de vedere al participării la vot. Peste 66% dintre francezi au rămas acasă. Totuși, En Marche și Adunarea Națională a lui Marin Le Pen au supraviețuit, nu la cotele mari de așteptare. Victoriile unor reprezentanți ai ecologiștilor, mai ales în marile orașe, par a fi pasagere. Dreapta franceză s-a consolidat.
Xavier Bertrand rămâne favoritul în competiția internă a republicanilor, care par a fi revenit în atenția publicului. El promite reindustrializarea Franței și reintroducerea cotelor de imigranți. E un anti-tehnocrat convins. Prin deducție logică și anti-cioloșist.
Bertrand este considerat reprezentant al dreptei moderate.
Vocile lumii
ABC
Publicație spaniolă
“Pentru prima oară de la sfârșitul președinției lui Nicolas Sarkozy, dreapta tradițională franceză pare să-și regăsească liderul credibil, pentru marea înfruntare cu Emmanuel Macron și Marine Le Pen. Are șanse de succes, în viitoarele alegeri prezidențiale”, scrie publicația spaniolă ABC despre Bertrand, cel poreclit „floc floc”.
