30.2 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiDiferenţa dintre două fotografii istorice.

Diferenţa dintre două fotografii istorice.

La final se fac fotografii de grup cu principalii oaspeţi într-un spaţiu dedicat din Buckingham Palace, conform unor ordine de precădere.

Klaus Iohannis a participat la poza de grup a liderilor NATO, oferită de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu prilejul aniversării a 70 de ani de la formarea Alianţei Atlanticului de Nord. El a ocupat o poziţie de rangul trei, conform specialiştilor în etichete regale. Asta arată importanţa pe care i-o conferă Majestatea Sa. La fotografia de grup de după dineu, echipa de protocol a Casei de Windsor a poziţionat, în dreapta Reginei, cum era firesc, pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, iar în stânga pe preşedintele SUA Donald Trump.
Eticheta regală se respectă la Buckingham cu stricteţe de zeci de ani.
Ne mai amintim că în urmă cu mai mulţi ani, Regele Mihai I a participat la Jubileul de Diamant, la împlinirea a 60 de ani de la urcarea pe tron a Suveranei britanice. Atunci, Regele Mihai și principesa Margareta au participat la Castelul Windsor, la un prânz oficial, oferit de Regina Marii Britanii. Prânzul oficial, care a durat o oră și jumătate, a fost precedat de o sesiune foto la care au luat parte Regina Elisabeta a II-a și monarhii celor 26 de ţări prezenţi la eveniment. În fotografia de grup, realizată cu acest prilej, Regele Mihai I al României a stat în dreapta Reginei Elisabeta a II-a, iar în stânga monarhului britanic se afla Regele Simeon al Bulgariei. Alături de aceştia, tot în primul rând, în fotografie apăreau împăratul Japoniei, regina Olandei, regina Danemarcei, regele Constantin al Greciei, sultanul din Brunei, regele Suediei, regele Elveţiei, prinţul Hans Adam de Liechtenstein.
În spatele Reginei Elisabeta a II-a apăreau, pe rândul al doilea, prinţul Albert de Monaco, marele Duce de Luxembourg, regele din Lesotho, regele Albert al II-lea, regele Norvegiei, emirul din Qatar, regele Iordaniei, regele din Bahrein şi regele din Malaysia.

Regina Elisabeta cu Regele Mihai

 

Eticheta regală se păstrează de secole. Ordinele de precădere se respectă. Alături de Regină stau îndeobşte cei mai apropiaţi. La Casa de Windsor există un set bine definit de reguli. Fie că eşti preşedintele SUA sau un Rege arab, te supui conduitei.
În urma recepției de marţi seara, liderii NATO a făcut o poză de grup, Iohannis fiind așezat în partea dreaptă, pe al treilea rând.
În primul rând au fost poziționați, aşa cum am mai spus, printre alții, Regina Elisabeta a II-a și Prințul Charles, președintele american Donald Trump, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prim-ministrul britanic Boris Johnson, prim-ministrul canadian Justin Trudeau și președintele turc Tayyip Erdogan.
Klaus Iohannis a fost pus pe ultimul rând, în colțul din stânga, fiind penultimul. În stânga lui a fost aşezat actorul care ocupă poziția de premier al Sloveniei, Marjan Šarec, iar în drepta preşedintelui român a fost amplasat un socialist, premierul Portugaliei, Antonio Costa.
În fața celor trei au fost așezați premierul Islandei, Katrín Jakobsdóttir, cel al Italiei, Giuseppe Conte, și cel al Croației, Andrej Plenković.
Cele două fotografii istorice evidenţiază preţuirea dată de Regină unui şef de stat şi fostului monarh.
Dacă în 1990 poporul român l-ar fi chemat să domnească pe Regele Mihai, probabil că astăzi România ar fi avut probe de respect mult mai nuanţate.
La fel ca şi acum, românii au votat emoţional. Au preferat menţinerea Republicii, acea formă de stat impusă nelegitim de către forţele sovietice.

Regina Elisabeta și liderii NATO. Klaus Iohannis.

Nu comentez mânecile scurte ale Primei Doamne a României, ci doar pot admira că a renunţat la fustele cu croiul deasupra genunchilor. A fost elegantă, norocul nostru. Capul ridicat al preşedintelui, dintr-o fotografie surprinsă de fotografii Casei de Windsor, arată o oarecare ţâfnă prezidenţială. Poate aşa se explică de ce un parlamentar, aprig susţinător al lui Iohannis, a scris despre imaginea de grup “poză cu bunica.”
Foarte puţini iohannisişti cunosc care e diferenţa dintre protocolul prezidenţial şi eticheta regală. În faţa Reginei, spun regulamentele regale, privirea oaspetului trebuie să se îndrepte în jos, nu în sus, pentru admirat tapetul.
Regina nu se atinge niciodată, nici măcar cu o floare. Orice lider al lumii trebuie să ştie că prima oară Regina întinde mâna în semn de salut. La masă nu te aşezi decât după ce se aşează Regina. Nimeni nu se poate adresa primul Suveranei, aceasta fiind îndrituită să deschidă dialogul.
Rămân în istorie cazuri critice de încălcare grosolană a etichetei regale. Lumea a rămas uluită când Paul Keating, fost premier al Australiei, a prins-o de şold pe Regina Elisabeta a ll-a. Dar şi când Michelle Obama a luat-o în braţe, în 2009, cu prilejul unui dineu acordat în cinstea liderilor G 20.   
În noua ei carte de memorii, „Becoming”, Michelle Obama a recunoscut impoliteţea, dar a susţinut că aşa a simţit atunci după ore întregi de stat pe tocuri. 
 
“Uităm uneori că ea poartă o coroană de diamant și că zburăm la Londra cu un avion prezidențial; eram două doamne obosite şi oprimate de încălțămintea noastră”, a amintit Obama. “Am făcut apoi un gest instinctiv de transmitere a unor sentimente fireşti. Am întins o mână afectuoasă pe umărul ei,” a mai spus fosta Primă Doamnă a SUA.
 
Soţia lui Obama recunoaşte în carte că atunci nu şi-a dat seama că a comis “un faux pas”, întrucât nu trebuie să o atingă pe Regină.
De la toate acestea la privit ochiul lui Dumnezeu din tapetul regal sau mânecile scurte ale Primei Doamne a României par simple fleacuri.
Ce rămâne însă întipărit în retina istoriei este diferenţa dintre cele două fotografii. Una a Regelui Mihai cu Regina Elisabeta şi a doua a preşedintelui Iohannis cu Suverana britanică, cocoţat pe rândul trei.
O diferenţă de calibrare. O ordine de precădere de care se bucură doar cei îndrăgiţi de Regină.
Poate aşa înţelegem de ce toţi preşedinţii României se simţeau stânjeniţi în preajma Regelui Mihai. Nu doar că avea aură, ci şi legitimitate. Dar n-a fost să fie. 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

În timp ce PNL și PSD ar căuta un înlocuitor pentru Cîrstoiu, Sebastian Burduja își prezintă “Planul pentru București”

Sebastian Burduja, ministru al Energiei și președinte al filialei PNL București, își prezintă noua lui carte, care se intitulează "Planul pentru București". Sebastian Burduja vorbește...

Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?

Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: “În vremuri grele, apar șacalii, care așteaptă un...

Ajutorul promis Israelului, dar și Ucrainei ar putea fi votat în Congresul SUA

În timpul unei convorbiri telefonice de duminică între președintele Joe Biden și liderii Congresului, a existat un „acord” privind ajutorul rapid atât Israelului, cât...
Ultima oră
Pe aceeași temă