Numărul profesorilor înscriși la concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar indică lipsa de încredere pe care cadrele didactice o manifestă față de anunțata depolitizare a școlilor.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației, pentru cele 8.652 posturi de conducere a unităților de învățământ preuniversitar s-au înscris doar ceva peste 9.000 de candidați.
E limpede că nu avem parte de o concurență prea mare, mai ales dacă luăm în considerare că unii candidați s-au însris pentru mai multe posturi, iar alții și-au depus dosarul doar la derută.
Declarațiile ministrului Sorin Cîmpeanu, care tot promitea un concurs transparent și obiectiv, nu i-au impresionat pe profesori.
Astfel s-a ajuns la situația în care cei mai mulți înscriși la concurs fac parte tot din “vechile gărzi”, numite politic.
Această situație nu putea fi creată dacă la nivel local, inspectorii școlari numiți pe linie de partid nu le-ar fi dat asigurări directorilor preferați că tot ei vor rămâne în funcție și după concursul gândit de Cîmpeanu.
Dacă într-adevăr urmează să avem un concurs corect, care urmărește performanța, e aproape imposibil ca toate posturile să fie ocupate, la un asemenea număr de candidați, iar în această situație la ce s-ar ajunge?
Evident, tot la numiri politice.
Prin urmare, indiferent pe ce traseu sau prin ce metode, directorii de școli își vor ocupa fotoliile tot în baza carnetului de partid.
Diferența ar putea fi dată pentru anii următori, deoarece, în cazul în care un director chiar va fi numit în urma unui concurs, va fi mult mai greu de schimbat (asta, dacă nu se mai schimbă legea puțin din pixul celui care se va mai afla în fotoliul de ministru al Educației).
Așa s-ar putea ajunge la un alt fenomen (pe care nu l-am întâlnit pentru prima dată, ce-i drept): în loc să fie schimbat omul din funcție, i se va cere doar să schimbe partidul.