Ucrainienii și-ar dori să beneficieze de ajutor militar extern. Însă NATO este eminamente o organizație militar-politică defensivă. În plus, nu toate statele membre sunt de acord cu sprijinul militar, în terenul de luptă, dat Ucrainei. Coaliția de state care va trimite trupe în Ucraina prinde contur. Suntem și noi târâți în jocul acesta?
Multă lume este îngrijorată ce se va întâmpla în cazul eșecului așa-zisei contraofensive a armatei ucrainiene.
Militarii ucrainieni, antrenați de americani, înainte de invazia rusă
Occidentul a trimis armament de sute de miliarde de dolari. Recent, Vocea Americii a publicat un reportaj prin care se aduc probe că soldați americani i-au instruit pe cei ucrainieni înainte de invazia rusă. Cu câteva zile înaintea desantului rusesc, americanii au primit ordin să părăsească terenul de antrenament. Au continuat misiunea pe teritoriul Germaniei. Instructorii erau de la Task Force Gator din Florida. Administrația Biden a interzis publicarea filmelor din teatrul de operațiuni. Acum, o face Vocea Americii. Corespondentul VOA Pentagon, Carla Babb, vă oferă o privire exclusivă a misiunii acestor soldați.
citește și: Hai cu rotativa!
Ieri, s-au dat bătălii crâncene în jurul localității Orehov, din regiunea Zaporojie, zic sursele de pe Telegram. Au intrat în luptă tancurile și avioanele. S-au aruncat mii de obuze! Ucrainienii au reușit să câștige un deal.
“Membrii NATO pot trimite trupe în Ucraina,” avertizează fostul șef al NATO, Anders Rasmussen, potrivit The Guardian. Acesta a fost consilier special al lui Volodimir Zelenski, asta ca să știm a cui voce face ex-secretarul general NATO.
Ce state vor să se arunce-n furtună?
Încă de anul trecut, am spus că există state interesate să trimită trupe de luptă în Ucraina. În primul rând Polonia, căreia nu i-a trecut visul imperial de refacere a fostului imperiu polonez. Ei i se pot alătura statele baltice.
Iată că Rasmussen confirmă teza noastră.
„Un grup de țări NATO ar fi dispus să trimită trupe, pe teren, în Ucraina dacă statele membre, inclusiv SUA, nu oferă garanții de securitate concrete Kievului la summitul alianței de la Vilnius,” a declarat fostul secretar general al NATO Anders Rasmussen. El a explicat că prima țară interesată ar fi Polonia, care are un diferend istoric cu Rusia.
La Vilnius, cenușăreasa actorului va fi încălțată cu un singur pantof
Actual șef al NATO, Jens Stoltenberg, aruncă bomba. La summitul de la Vilnius, din luna iulie, se va discuta, cu siguranță, problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina, doar că articolul 5 din Tratatul de la Washington – oferă garanții de securitate doar statelor cu drepturi depline. Ucraina e un new-entry, un fel de cenușăreasă, încălțată cu un singur pantof.
Pentru a întări suspiciunea că se pregătește un next level, ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, plusează: „Ucraina avansează în relația sa cu NATO. Căutăm soluții.”
Rasmunssen vorbește despre o invitație de aderare la NATO a Ucrainei, cât mai rapidă. “Nu poți să o lași în sala de așteptare.” Dacă nu se trimite invitația la summitul de la Vilnius, măcar la cel de anul viitor de la Washington.
România a așteptat șase ani în anticameră, iar Rasmussen nu era atât de entuziast cu lărgirea NATO, pe vremea când conducea guvernul danez. Înaintea de întâlnirea din iunie 2002, cu Adrian Năstase, primul ministru de atunci, se arăta preocupat, dar nu extaziat. Deh, acum are o misiune „follow the war money.”
Să treacă băietul examenul contraofensivei și mai primește daruri de la bogații lumii!
SUA și alte națiuni NATO trimit Ucrainei tancuri, drone și artilerie – oferindu-i suport instrumental pentru puterea de foc. Agenții serviciilor secrete sunt demult în teren. Și dacă trâmbițata contraofensivă eșuează?
În Germania, se desfășoară cel mai mare exercițiu militar din istoria NATO cu zece mii de trupeți și 250 de avioane de luptă, în ceea ce se numește operațiunea „Air Defender 23”, de apărare a statelor UE.
În aceeași perioadă la Capul Midia, în Dobrogea, se antrenează mii de soldați în operațiunea “Saber Guardian 23,” cel mai mare exerciţiu militar NATO din România. Noile achiziții Himars au duduit în vale, de nu s-a mai simțit nicio pasăre colocvială. Și acest exercițiu ar avea drept rol pregătirea pentru un atac asupra statelor membre NATO.
Asta să le spună lui Mutu că doar “apărarea” este scopul acțiunii.
Și dacă actorul eșuează? Care-i next-level-ul?
E tot mai evidentă pregătirea pentru un next level. Dacă Pentagonul nu riscă să se arunce în luptă direct cu Rusia, pe motiv că Marea Neagră nu e deschisă crucișătoarelor, își va trimite vasalii să moară în Ucraina pentru cauza americană.
Sperăm ca România să nu intre în conclavul statelor care vor înfrunta Rusia.
Ne înarmăm până-n dinți! Cheltuim sume imense pe bolizi de luptă și pe avioane de ultimă generație, cu un singur câștigător: industria americană de armament.
Luptăm, împreună cu alte neamuri europene, pentru menținerea hegemoniei americane.
VOCILE LUMII
Foreign Affairs
“Un război lung între Rusia și Ucraina va fi extrem de problematic pentru Statele Unite și aliații săi, așa cum arată un studiu RAND, recent publicat. Un conflict prelungit ar menține riscul unei posibile escaladări a situației – fie la utilizarea nucleară rusească, fie la un război ruso-NATO. Ucraina ar avea aproape total sprijin economic și militar din partea Occidentului. Statele Unite nu ar putea să-și concentreze resursele pe alte priorități, iar dependența Rusiei de China s-ar adânci. Deși un război lung ar slăbi și mai mult Rusia, acest beneficiu nu depășește costurile,” scrie Foreign Affairs, în editorialul de ieri „Un război fără învingători – Washingtonul are nevoie de un final de joc în Ucraina.”
