În perioada de dinaintea celei mai lungi vacanțe școlare din ultimele Sărbători de Paști, părinții au luat cu asalt agențiile de turism pentru a-i duce pe adolescenți în cele mai exotice destinații ale lumii.
Reprezentantul unei agenții de profil susține că românii preferă destinații spectaculoase, scumpe chiar. Spre exemplu, toate biletele scoase la vânzare pentru o croazieră pe Insula Paștelui, aflată în Oceanul Pacific, au fost achiziționate.
Românii sunt mari consumatori de turism extern. Doar anul trecut, au cheltuit peste opt miliarde de Euro. Bugetul de turism al Greciei, în valoare record de aproape 21 miliarde, a fost acoperit cu o treime din banii românilor.
Sigur, am auzit placa asta că “afară e mai ieftin ca la noi.”
citește și: Ocolul Bucureștiului în 30 de zile
Dacă românii pleacă în vacanțe, tot mai mulți străini ne descoperă frumusețiile. Unii chiar se stabilesc în satele românești părăsite. Și pentru ei, ținuturile cu biserici fortificate sau zonele înverzite, unde spiritul se împacă bine cu evlavia, sunt tot exotice.
Antonimele exoticului sunt: normal, apropiat, comun, familial.
Cineva spunea că, dacă ești o pasăre călătoare, n-ai timp să scurmi în țarina din care-ai fost zămislit. Poți deveni iute un pribeag.
Miracolele nedescoperite ale României
România are destinații mirifice, unice în lume. A trebuit ca o revistă de prestigiu din lume să poziționeze Cascada Bigăr în topul “Best Destinations,” iar vecinii din satul Banatului din munte să afle peste ce treceau zilnic cu mașinile. Pe Valea Nerei există Cascada Beușnița, mult mai spectaculoasă, ca să nu mai amintim de sidefiul Lacului Beiului și de misterioasa sa legendă, despre un fiu de bei care s-a îndrăgostit de o localnică și a murit de dragul ei.
Viscri, pus pe harta lumii de Regele Charles al III-lea
Viscri a fost pus pe harta turistică a lumii grație Regelui Charles al III-lea. Dacă prietenul său Tibor Kálnoky, urmaș de nobili transilvăneni, nu i-ar fi deschis ochii despre farmecul ținuturilor de aici, comuna n-ar fi avut nici azi acces spre marile artere.
Cheile Sohodolului, la o distanță de 40 de km de Târgu-Jiu și de doar 18 km de Hobița, reprezintă fragment din balada Miorița: «pe-un picior de plai, pe o gură de rai…» Intrarea în Chei este chiar o minunăție a naturii, o boltă de stâncă, pe sub care trec clipocind ape cristaline. Ținutul de poveste este în nordul comunei Runcu. Aparține lanțului montan Retezat-Godeanu.
Ai dus copiii la Versailles, dar n-ai văzut niciodată Castelul Peleș? Te-ai dat în Prater și n-ai fost în târgul de poveste al Craiovei, unde urcând în Roata Mare, ai aceleași senzații, dar pe bani mai puțini? Ai văzut Colosseum-ul și Coloana lui Traian, dar nu știi care e diferența dintre Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiană?
Care e diferența dintre un flamingo și un cocostârc?
Cunoști motivul șederii flamingo într-un picior, prin Delta Ronului, dar nu știi care e diferența dintre un cocostârc din Delta Dunării și pasărea aceea exotică? Admiri catedralele occidentale, privești în sus și nu știi ce-s garguii, dar n-ai vizitat niciodată bisericile fortificate din Ardeal? Ai dormit cu micuții tăi în casele hobbiților, dar nu știi că există unele și mai frumoase, la Breb (Maramureș), păstorite de-o englezoaică?
Te miri de pagodele chinezești din lumi îndepărtate, dar nu cunoști colonada de 500 metri din Buziaș, construită pe stil turco-bizantin, unde se plimba Franz Josef cu Prințul Moștenitor, în urmă cu peste o sută cincizeci de ani?
Cunoști Place Pigalle, dar nu știi unde a fost Șari Neni (un vechi bordel din Timișoara, care a supraviețuit și în timpul comunismului) sau Crucea de Piatră, stabilimentul bucureștean? Admiri Cartierul Roșu din Amsterdam, dar n-ai văzut niciodată Palatul Miței biciclista și nu știi că e mama trotinetistelor de azi?
Ai admirat Rondul de noapte de la Vatican, dar n-ai privit niciodată Rondul de zi din Cetatea Alba – Iulia? Știi de câinele Beethoven, dar nu știi de prima iubită a celui mai mare compozitor german din Timișoara și de locul în care a locuit, într-o clădire din actuala Piață a Libertății? Cunoști Piațeta vieneză cu statuia lui Nepomuk, dar nu o cunoști pe cea din centrul Timișoarei, cu același sfânt?
Te miri de rățuștele din Grenoble, dar nu știi că Ardealul era cel mai mare producător de fazani din vechiul Imperiu Austro-ungar?
Stai cu burta la soare la Ibiza, admiri cerul, dar nu știi de albastrul de Voroneț?
Esți un internaționalist sadea. Un pribeag în propria țară.
Rămân fidel principiilor strămoșești: omul sfințește locul. Dacă nu-ți cunoști leagănul, degeaba cauți iluzoria fericire sau lemnul pentru sicriu peste mări și zări.
Nu doar în Țara Sfântă medicii obișnuiesc să recomande drept cel mai bun tratament ar fi cel cu apa din locul de naștere. De ani de zile, cercetătorii studiază legăturile dintre puterile magice ale cristalelor și medicina genetică.
Întâi cunoști și de abia apoi vezi
Mama, fostă profesoară de istorie-geografie, mi-a deschis apetitul pentru cunoaștere. Încă de mic, mi-a recomandat ca niciodată să nu plec în locuri străine, până ce nu cunosc bine trecutul, arhitectura, latidinea și spiritul zonei. Am colindat lumea, cu mult înainte ca românii să descopere fericirea de a se preumbla liberi prin lume.
Anterior împărtășirii mele, la floarea de Lotus din Mănăstirea de Smarald a lui Buddha, templu celebru din Thailanda, am cerut încuviințarea duhovnicului meu, care mi-a spus că spiritul Domnului poate fi în mijlocul unui câmp, pe-o creastă de munte sau în petala dintr-o floare.
Bujorul este de doi ani simbol național. În această frumoasă perioadă de timp, în Zăul de Câmpie (45 de km de Târgu-Mureș), pot fi admirați singurii bujori de stepă din Europa, care trăiesc liber. În Rezervația Naturală de bujori sălbatici din Pădurea de la Plenița (60 km de Craiova, spre Turnu Severin), splendoarea se relevă ca o minune. La fel și în Hagieni (Constanța), Cuciurova (Tulcea), Comana (Giurgiu), simbolul național se relevă, doar să ai ochi și minte să-i vezi.
P.S. Încă n-am ajuns în China, fiindcă n-am înțeles prea bine confucianismul, dar mai e timp..
VOCILE LUMII
Fabio
Blogger italian
“Astăzi vă povestesc despre un oraș care mi-a schimbat modul de a gândi și poate chiar de a călători. Înainte de a vizita Bucureștiul eram destul de reticent în privința destinației, victima poate a unui zvon destul de răspândit. Capitala României este o mică bijuterie, atât de mult încât i se spune Parisul Estului și nu degeaba. Centrul său istoric lasă pe oricine stupefiat de frumusețe și de atmosfera dinamică,” a scris pe pagina de facebook, Fabio, un cunoscut blogger italian.
