Pe frontispiciul ziarului „România liberă” trona, ani de zile, un desen făcut de tinerii acelor vremi pe un perete al clădirii Facultății de Arhitectură din București, situată-n spatele fântânii Pieței Universității: „Libertate, ochii plânși vor să te vadă!”
O mie de tineri au murit la revoluție. Patruzeci și ceva n-au cruci la morminte. Mamele eroilor își plâng însingurarea. Ei n-au nume simbolice, nu sunt personaje de basm, nu li se fac statui, au doar niște nume de străzi. Și atât.
Știu, tot ce vă spun vi se pare un truism. Principalul scop al ieșirii noastre în stradă, cu mâinile goale în fața tancurilor (ce inconștienți eram), a fost câștigarea libertății.
Azi, după 34 de ani, tinerii ne apostrofează că “suntem niște boșorogi comuniști, sectari,” când le spunem să nu cedeze din libertăți și să nu intre de bună voie, nesiliți de nimeni, în pușcăria digitală. Nu e loc de dialog. Ne trag un perdaf, slobozind câte o lozincă, folosită ca argument.
Continuăm în ciuda dezacordului să le explicăm: libertatea e dreptul fiecăruia de a face ce vrea cu inima, trupul și sufletul său. Libertatea nu vine de la vreo autoritate, ci derivă de la Dumnezeu.
Adevărul nostru nu e și adevărul lor
“Vom muri și vom fi liberi!” – e doar un crâmpei din tabloul crimei cu premeditare al unui regim ce a vrut să se legitimeze prin jertfă. Acum știm că Iliescu e la fel de vinovat ca Ceaușescu, ba mai mult, are pe conștiință mai mulți morți decât dictatorul. Și la ce ne folosește?
Libertatea e cel mai frumos vis al generațiilor noastre și al părinților noștri care ni s-a împlinit. N-am vrea să pierdem visul prin copiii, dispuși să intre în gulagul digital, ca într-o căsută de povești. Dar ne putem opune mersul draconic al umanității spre Iad?
Libertatea e în scâncetul copilului la naștere. Libertatea e darul de la Dumnezeu, prin taina Botezului. Libertatea e în prima rază de soare și-n mugurii pomilor. În tot cea ce ești și poți fi. Ați privit vreodată migrația cocorilor spre țările calde? Cine conduce cârdul? V-ați pus vreodată această întrebare?
Să crezi, să cercetezi, să inovezi e de drept divin, nu o alocuțiune festivistă, ținută la vreo paranghelie democratică!
Creația nu e un soft
Creația nu e un soft de calculator, e însăși existența vieții. De când Dumnezeu l-a creat pe om, există libertate.
Așa cum păsările au trasee libere pe cer, peștii, ape întinse, omul, suprema creație a Atotputernicului, este stăpânul mediului înconjurător. E liber să facă ce vrea. Să se bucure de viață sau să ardă în chinurile trăirilor diavolești.
Nu-i poți suprima individului dreptul la sinucidere! Poți doar să-l călăuzești să caute lumina întremătoare. Nimic nu e mai tonic decât spiritul libertății. Dacă el vrea să asculte îngerii întunericului, n-ai de ales.
Ne naștem singuri și murim singuri
Nimeni nu este rob din naștere. El devine în timpul vieții. Stăpânii își aleg sclavii, doar din tagma disperaților de viață. A acelora care nu știu să se bucure de darul cel mai de preț, venit de la Domnul, la naștere.
Pentru unii, libertatea e un chin. Aceștia devin pradă ușoară uliilor ideologici. În colivie nu intră păsările războinice. Ați văzut vreun vultur ținut după gratii?
A fi liber înseamnă a fi puternic și credincios.
Când n-ai grijă de darul de la naștere, devii cabotin, ultraș al precarității, un singuratic neiertător, pizmaș de-a dreptul.
citește și: Ultrașii au aruncat în aer așa-zisul stat Kosovo
Libertatea omului poate fi citită pe chip. Există făpturi cărora și mersul li se pare o povară. N-au zâmbetul angelic. Ochii li-s coborâți, sufletul le e o cavernă ambulantă. Ce să le faci?
Libertatea este și despre dreptul tinerilor de a nu fi de acord cu noi. Sunt liberi să se înscrie în fel de fel de aplicații, să spere că-n „After life” e fericirea și împlinirea. Nu te poți opune disperatului să-și aleagă calea. Dar poți să te rogi pentru el.
Poți alege între Diavol și Dumnezeu!
Libertatea este și despre dreptul proscrișilor de a refuza mântuirea. A dogmaticilor să creadă că diversitatea e salvarea lumii. Nu poți scoate cuiul din capul pușcăriașului. N-ai ustensile. Dar poți să te rogi pentru mântuirea lui.
Libertatea, scria un vechi prieten, este și dreptul oricui să creadă că pământul e plat, că nu există viață în univers, că omul n-a fost niciodată pe Lună, că extratereștrii sunt himere, că lupta împotriva încălzirii globale e o sarcină, nu o alegere.
E dreptul fiecăruia în a crede și a spune cea ce gândește. Libertatea este și despre apărare și atac. Dar niciunde în dreptul canonic al libertății nu scrie că cineva poate cenzura credințele, opiniile și ideile contrarii. Sunt liber să cred altfel decât tine!
Există oameni care încearcă să te convingă că vezi greșit. Că universul tău e învechit. Că nu mai e la modă să citești cărți și să participi la slujbele religioase. Acești intruzivi sunt agenții schimbării. Nu-și dau seama că fac parte din milițiile gândirii, unde s-au înrolat voluntar.
Libertatea este și despre dreptul la îndoială. Să nu crezi în ceea ce ți se spune! Să înoți contra curentului, la fel ca toți peștii vii, nu e un act de bravură, ci un semn de curaj.
Unora li s-a urât cu binele. Inflația de libertate le e povară grea de dus și atunci preferă să poarte lesa ideologică, să se mute în orașe de cincisprezece minute, să nu respire pentru a nu polua planeta, să plimbe câini, că nu mai vor să facă plozi, fiindcă li s-a spus că terra e suprapopulată.
Poți face ce vrei, dar să nu scuipi pe urmele celora care te-au îndrumat și ți-au deschis ochii: libertatea se poate pierde la un click distanță.
Azi, libertatea e un rămășag tranzacțional
Păcat că generațiile de azi nu dau doi bani pe prețul libertății. Nu-și dau seama că există un plan malefic de îndobitocire, astfel încât idiotul modern să fie carne de tun pentru plutocrați.
Nu ne ocărâți că am citit prea mult! Prezentul seamănă cu cea ce e scris în Biblie și-n cărțile bune. Nu există pe lume doar cai albi și cai negri. Învățați să vă dezrobiți, dragi tineri, de viciile certitudinilor, prima probă a eliberării.
Și mai e ceva! Nu faceți prozelitism din credințele voastre. Știm unde se cuibăresc micii marxiști, dar nu-i lovim cu pliciul. Au dreptul să fie căuzașii unei cauze străine. Dar nu ne impuneți jugul vostru ca pe o sentință!
Între #slavăUcraina și #slavăluiDumnezeu e iadul iluminaților.
VOCILE LUMII
Ion Rațiu
“Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere.
Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!” – a spus Ion Rațiu, în timpul dezbaterii cu Ion Iliescu, de la TVR, în seara zilei de 17 mai 1990.
