Ovilă somptuoasă, dar cu fundații șubrede. O promisiune eclatantă a unui viitor luxos, cu turnuri de apartamente înalte și piscine de vis. Un castel din piese de domino, care promite să fie măreț și durabil, dar la fiecare piesă adăugată, turnul se clatină iar fundațiile se surpă. În interior, o ruină!
Cazul Nordis. În centrul acestei controverse, este unul dintre cele mai mari proiecte de pe litoralul românesc, care a atras mii de investitori în speranța de a obține profituri semnificative din închirierea și vânzarea apartamentelor de vacanță și locuințelor de lux. Cu toate acestea, realitatea nu s-a aliniat așteptărilor. Lipsa de transparență în documentația imobiliară, reclamațiile legate de întârzierea lucrărilor și lipsa de livrări conforme cu promisiunile inițiale sunt ca uraganele care au devastat comunități.
Economic vorbind, scandalul a dat peste cap încrederea investitorilor și a cumpărătorilor. Oamenii care au crezut că-și vor achiziționa o locuință de lux, se confruntă acum cu nesiguranță și posibile pierderi financiare. Într-o piață imobiliară deja tensionată, acest caz poate provoca o undă de șoc. Zeci de milioane de euro în derivă? Un fleac pentru economia românească, ar spune unii, când ne uităm la împrumuturi externe de peste 40 de miliarde de euro. Se construiesc anual în România zeci de mii de apartamente noi, iar faptul că unii mai și păcălesc, în speranța îmbogățirii peste noapte, nu pare a fi chiar o chestiune care să clatine piața imobiliară sau siguranța națională. Să atragi capital de la cumpărători și investitori prin avansuri consistente, pentru ansambluri aflate încă în faza de proiect sau în stadii incipiente de construcție, cu randamente între 7 și 10%, pare o rețetă de investiții care se apropie de scheme Ponzi, spun experții financiari. Doar că, schema Ponzi avea o structură piramidală, adică profiturile celor dintâi investitori erau acoperite din plata următorilor. În cazul Nordis, schema era formată doar din promisiuni care vizau construirea rapidă a unor imobile care să intre în proprietatea cumpărătorilor. Acum, aceștia sunt în imposibilitatea obținerii dreptului de proprietate asupra apartamentelor sau măcar a recuperării sumelor plătite.
Social vorbind, problema este, într-adevăr, profundă. Există un sentiment de trădare, care spulberă ceea ce părea a fi o oportunitate de a locui într-un paradis urban. Totul arată acum ca un labirint de probleme legale și administrative. Acuzațiile sunt multe, cu martori și dovezi. Apartamente vândute de două ori, încă din faza de proiect, promisiuni financiare nerealiste și posibile nereguli financiare. Investigațiile sunt în curs, clienții caută disperați soluții juridice, ca să-și recupereze pierderile, însă compania a deschis procedură de insolvență și asta complică și mai mult situația. Una dintre întrebări ar fi, cum e posibil să vinzi de două ori o proprietate, când avem legislație care împiedică asta la Cartea Funciară?
Cert este că, în acest moment, pentru promitenții-cumpărători care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare cu Nordis, anterior deschiderii procedurii de insolvență, există posibilitatea executării silite, de către administratorul sau lichidatorul judiciar. Dar pentru asta, acei cumpărători trebuie să îndeplinească niște condiții: să fi achitat integral prețul contractual sau să achite la momentul formulării cererii către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.
Dincolo de toate acestea însă, cazul Nordis aduce piața imobiliară la masa politică, promovând agresiv impostura și sprijinul tacit al unor structuri care nu țin cont de lege. Pentru că, dacă ar fi ținut cont, nu ar fi existat colosul imobiliar sau ceea ce vedem acum.
Un castel de iluzii care s-a prăbușit sub greutatea propriilor sale promisiuni. Atât investitorii, cât și cumpărătorii de bună credință sunt prinși în această furtună și încearcă acum să stea în picioare, în viscol.
La nivel politic, unele voci au cerut investigarea mai profundă a relațiilor dintre dezvoltatorii imobiliari și autoritățile locale, acuzând posibile conflicte de interese. De asemenea, opoziția a folosit acest scandal ca argument în dezbaterea privind necesitatea unei reglementări mai stricte a pieței imobiliare.
Acest episod poate servi drept lecție pentru viitor. Sau, poate nu!
E o luptă pe scoruri de partid? E o vendetă politică? PNL strigă hoții, deși au și ei faliții lor? Coincidență sau nu, suntem în campanie.
Campania electorală dezvăluie o altă Românie! Zornăie cătușe, se ascut săbiile și se aruncă invective și imputări. De ce, oare, doar în campanie apar foști miniștri care se bucură la găini și ouă plocon? De ce doar în campanie apar zilnic, aproape, afaceri oneroase și politicieni corupți? Mă simt ca în „circul foamei”. Ne hrănesc cu false adevăruri, cu iluzii de budoar și ne copleșesc cu încrederea de hârtie care e mereu în preajma flăcării.
Avem până acum un scandal imobiliar din zona PSD și o mită cu găini, ouă și ceva creițari din zona PNL. DNA are dosare grele, numără găini și ouă, în așteptarea prescrierii miliardelor cheltuite în pandemie. Mai avem și găurile de golf de pe pajiștile vilelor de lux care îl vor găzdui pe Iohannis. Toate sunt făcute acum, în cele câteva zile în care nu vedem la televizor decât atât. Care caz acoperă pe care? A apărut Tătaru, ca să distragă atenția de la Nordis? A venit Nordis peste scandalul caselor lui Iohannis?
M-am săturat de linșaje mediatice, păstrate la sertar pentru momente cu miză. M-am săturat și de goana după șantaj politic, în lipsa unor mesaje consistente, care să ne privească pe toți. Din păcate, am uitat esența, furați de spectacolul acesta, din care noi pierdem mult iar ei, suficient de puțin. Doar își schimbă rolurile, discursul și partidele. Mi-aș fi dorit să nu mai avem răbdare și nici timp pentru toate astea, dar viața bate filmul, iar la scenariu suntem toți coautori, ține doar de scena la care contribuim.
