Prezența unui civil în fruntea ministerului apărării din Federația Rusă și recenta modificare a legii învățământului din China, prin care elevii din gimnaziu vor fi obligați să facă instrucție militară, lasă loc la interpretări. Dintre toate opiniile, cea mai credibilă este varianta intenției “partenerilor fără limite,” Jinping și Putin, de a schimba – printr-o conflagrație – Ordinea Mondială. Rusia cu armata, China cu Hi-Tech-ul. Cine va învinge?
Să fie atât de lipsite de viziune SUA? Lui Putin îi convine enclavizarea și prelungirea războiului din Ucraina. Insistând cu susținerea păguboasei armate a lui Zelenski, Occidentul cade în plasa Moscovei, colț cu Beijing.
În timp ce banii, sentimentele și energiile Occidentului sunt capitalizați într-o groapă fără fund, adică Ucraina, prin „prietenia fără limite,” Xi Jinping și Vladimir Putin pregătesc în taină schimbarea Ordinii Mondiale. Adică, distrugerea civilizației occidentale. Vestul îmboldit de SUA și-a tras glonțul în cap, când s-a aruncat orbește în susținerea celui mai corupt regim de pe Terra, cel de la Kiev. Fără să-și dea seama de urmări, a împins Rusia în brațele Chinei, state care aveau vechi diferende teritoriale, înainte de conflagrația ucraineană.
Prelungirea războiului din Ucraina va duce la un inevitabil sfârșit: distrugerea Europei, dorită atât de SUA, cât și de Rusia. Tâmpiții de lideri europeni nu văd evidența. Prea orbiți de bani și de putere, duc bolidul celei mai vechi civilizații în gard, în aplauzele tembele ale cântătorilor de slavă.
Xi Jinping a efectuat o “călătorie de aur” prin Europa. Naivii lideri occidentali – la fel ca Neville Chamberlain, înainte de Conferința de la Berlin din septembrie 1938, au crezut că liderul chinez vine ca un sol de pace, nu ca un zmeu al războiului.
Desemnarea lui Andrei Belousov, fost vicepremier, chiar prim ministru interimar – economist keynesian – și punerea sa la pupitrul de comandă al armate ruse are o singură rațiune: Putin se pregătește de un război lung cu Occidentul.
În contextul în care republicanii lui Donald Trump nu prefigurează vreo soluție de pace, falia dintre cele două lumi se adâncește.
Încă din ianuarie 2024, am atras atenția cititorilor noștri despre imensul buget proiectat de guvernul rus pentru înzestrarea militară. Practic, schimbarea lui Șoigu plutea în aer. Putin ar fi fost nemulțumit de stagnarea invaziei sub conducerea sa, potrivit surselor occidentale.
Prin legea bugetului federal, armata rusă are la dispoziție 100 de miliarde de euro, cu 30 % mai mult decât în primul an de război cu Ucraina.
7,2 % din PIB este alocarea bugetară a Rusiei pentru înzestrarea militară. Presa occidentală nu a prea fost surprinsă, nici măcar de mărirea fără precedent – cu 40 % – a bugetului ministerului economiei și anunțarea unor investiții masive în zonele industriale, energetice și miniere din Donbas și Crimeea.
După cum se știe, zona ocupată de armata rusă, nu doar că reprezintă 20 % din întreg teritoriul al Ucrainei, ci și este cea mai bogată în resurse minerale.
Rusia n-a pus ghiara doar pe un spațiu locuit de etnici ruși, ci și pe o serie de zăcăminte unice în lume.
De asemenea, numirea lui Belousov, în postul de comandă al armatei ruse, un maestru al cifrelor, mult prea inadecvate cizmelor de front, și coborârea lui Șoigu de pe piedestal arată intenția liderului de la Kremlin de a trece la o economie de război.
Scurtele incursiuni în istorie ne argumentează și mai adânc ipoteza că, prin numirea lui Belousov, Putin urmărește integrarea economiei în cea de război. Nu de puține ori, în istoria umanității, statele beligerante au avut creșteri economice pe baza industriei de război. Nu prea înțelegem noi cum se pot înregistra astfel de creșteri, când la capătul celălalt al lanțului de distribuție a produselor de luptă sunt morți, nu TVA de încasat.
Ucrainienii luptă crânce pentru apărarea Harkov-ului, un teritoriu nodal, râvnit de invadatori, fiindcă se deschide așa zisa autostradă spre Kiev. Mai precis, armata rusă poate intra pe câmp deschis. Vuvuzelele de la Kiev fac apel disperat la ajutoare internaționale, dar nu pun în lumină oboseala cadrelor militare și nu recunosc că au scos, asemenea rușilor, pușcăriașii trimițându-i pe front să lupte.
Dacă Hitler l-a avut pe civilul Mark Speer la apărare, Stalin pe Piotr Smirnof, un activist de partid fără școală, intrat în rândurile bolșevicilor pe vremea tinereții sale revoluționare, iată că acum autocratul de la Kremlin îl are pe conțopistul Belousov.
La apărare, Churchill nu s-a bazat pe un militar. El era mareșalul. Charles de Gaulles era general. În subordinea sa a pus un conțopist, la fel ca Putin, astăzi.
Putin se pregătește de un război lung cu occidentul, dus mai mult pe terenul economic și politic, decât pe cel militar. Dar se înzestrează până-n dinți cu armament de ultimă generație. De fapt, noua lege a învățământului din Rusia e cam la fel ca cea din China. În ambele superputeri, elevii sunt învățați cu respectul față de neam și nevoia de jertfă când țara te cheamă sub arme.
VOCILE LUMII
Gabriel Marin
Președintele Partidului România Puternică
„În fapt, economia de război nu duce la creșteri economice reale, ci doar la așa-zise „creșteri” limitate pentru anumite segmente ale economiei, mai precis pe industria militară. Nu în ultimul rând, toate aceste „creșteri” se fac aproape exclusiv pe mărirea deficitului și a datoriei publice. Acesta a fost modelul pe toata durata războaieor din sec XX, statele implicate împrumutându-se masiv pentru finanțarea producției de armament. Ponderarea creșterilor din PIB cu explozia deficitului și a datoriei publice face ‘creșterea economică” – pe baza economiei de război – complet nesustenabilă, pe termen mediu si lung,” a explicat antreprenorul Gabriel Marin, președintele Partidului România Puternică.
